Sergiu Musteață – „Basarabeanul bruiat de KGB. La microfonul Europei Libere – Grigore Singurel, 1981-1990”

Mihaela Toader Publicat la: 28-03-2018

La aproape un veac de la ziua istorică 27 martie 1918, „drumurile basarabene” din fascinanta lucrare a lui Mihail Sadoveanu scrisă în 1919-1920 despre „țara de pământ” descrisă într-o metaforă uneori prea tristă de Geo Bogza în 1939 ne descoperă o lucrare de istorie publicată recent la Editura ARC în 2017, Basarabeanul bruiat de KGB. La microfonul Europei Libere – Grigore Singurel, 1981-1990, ce ne amintește de Basarabia și țelurile unor oameni plecați Occident ce nu au uitat realitățile de-o parte și de alta a Prutului din timpul Războiului Rece. Cartea, cuprinsă în două volume, este semnată de istoricului Sergiu Musteață și este realizată pe baza unei documentări consistente în arhivele publice și private din Republica Moldova, Ungaria, Germania, SUA prin valorificarea bibliografiei istorice existente și apelul la istoria orală, reușind să-l intervieveze pe Efrim Crimerman cunoscut la Radio Europa Liberă cu pseudonimul de Grigore Singurel.

În iunie 1948, președintele SUA Harry Truman semna Decizia NSC 10/2 prin care lua ființă în cadrul CIA un departament destinat angajării efective în „propagandă; război economic; acțiuni directe de natură preventivă, inclusiv sabotaje, contrasabotaje, măsuri de demolare și evacuare; acțiuni subversive contra statelor ostile, inclusiv ajutor acordat mișcărilor de rezistență acționând în clandestinitate, de gherilă și grupurilor de refugiați luptând pentru libertate, sprijin pentru elementele naționale anticomuniste din țările amenințate de acest flagel”.

 

„Vocea celor fără de voce”

În acest conflict, un rol de seamă a revenit mijloacelor care puteau livra mesajul lumii libere dincolo de Cortina de fier, mai exact posturilor de radio. Vocea Americii, BBC, Deutsche Welle Radio, Europa Liberă, Radio Libertatea etc. au reprezentat arme redutabile într-un război psihologic care s-a întins pe mai bine de patru decenii. Mulți din generațiile noastre cunosc istoria sau importanța posturilor de radio Europa Liberă și Libertatea, care au avut rolul de a demasca regimurile politice din țările de dincolo de Cortina de fier și ale republicilor unionale din Uniunea Sovietică. Emisiunile acestora au reprezentat „vocea celor fără de voce” a miilor de ascultători care sperau în răsturnarea puterii comuniste și curajul unora de a transmite mesaje pe diferite căi pentru a fi citite la microfonul acestor posturi.

Ceea ce se știe mai puțin și acest lucru ni-l face cunoscut Sergiu Musteață în lucrarea sa este faptul că cele două posturi aveau departamente pentru toate țările din Europa de Est și republicile unionale și mai puțin Republica Sovietică Socialistă Moldovenească de atunci, care nu a beneficiat de un serviciu sau departament. Acest fapt a determinat interesul unor personalități de la Chișinău aflate în exil de-a organiza emisiuni dedicate românilor din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească atât la postul de radio Europa Liberă, cât și la radio Libertatea. Printre personalitățile care au colaborat sau au avut emisiuni la aceste posturi de radio se numără Nicolae Lupan, Vladmir Socor și Grigore Singurel. Despre personalitatea și activitatea acestuia din urmă ne vorbește în cartea sa istoricul Sergiu Musteață. Volumul are avantajul, grație talentului autorului, să prezinte adevărul istoric nu numai pentru specialiștii în domeniu, ci și publicului larg.

 

Un fost comunist dezamăgit fuge în RFG

Sergiu Musteață prezintă cititorilor o biografie interesantă, strâns legată de bătăliile purtate pentru „mințile și inimile” oamenilor din lagărul socialist: biografia lui Efrim Krimerman, evreu basarabean, cunoscut ascultătorilor Europei Libere drept „Grigore Singurel”. Un veritabil believer, la numai 17 ani Krimerman fuge în vara anului 1940 din fața persecuțiilor rasiale în ceea ce considera pe atunci „patria tuturor celor ce muncesc”: de la Galați pleacă la Chișinău, unde tocmai se instalaseră autoritățile sovietice. Face parte din Armata Roșie, iar după război își pune energiile în slujba ideologiei comuniste. Încă din perioada când urma cursurile Facultății de Filologie la Chișinău, Krimerman scrie poezii și povestiri apreciate de autorități și răsplătite cu premii. Ulterior, ca redactor literar-muzical la Filarmonica de Stat din Chișinău, a exercitat atribuții de cenzor, dar a scris și peste 200 de texte pentru diverse piese muzicale, obținând numeroase premii naționale și internaționale.

Dezamăgit treptat de regimul comunist, Krimerman a suferit un proces de alienare care a sfârșit prin luarea unei decizii radicale – de a pleca, în 1981, în R.F. Germania. După sosirea în Occident, începe o colaborare de durată cu posturile Europa Liberă și Libertatea, aducând în atenția ascultătorilor discrepanțele tot mai mari dintre propaganda oficială și viața cotidiană a locuitorilor din Basarabia. Efim Krimerman putea fi ascultat de două-trei ori pe săptămână atât la Radio Svoboda, cât și la Radio Europa Liberă. Temele prezentate la radio de Grigore Singurel au vizat informații și dezbateri despre Moldova Sovietică, România și situația evreilor din regiune. La Radio Svoboda, Efim Krimerman a fost susținut de Lev Roitman, în calitatea de redactor în acea vreme, iar la Radio Europa Liberă a colaborat cu Doina Șneider, de la emisiunea Lumea comunistă, redactor fiind Neculai Constantin Munteanu.

Politica de deznaționalizare a românilor, penuria de produse alimentare, măsurile abuzive ale autorităților, cenzura și dogmatismul cultural au fost analizate cu talent și vervă în textele semnate cu pseudonimul „Grigore Singurel”.

Lucrarea istoricului Sergiu Musteață aduce o contribuție semnificativă la cunoașterea temelor, interzise de regimul comunist, care au fost abordate de către Efim Krimerman la Radio Europa Liberă în perioada 1981-1990. Efim Krimerman, deși a publicat în anul 2008 cartea Golos iz-za bugra, a rămas mai puțin cunoscut în Republica Moldova. Contribuția lui Sergiu Musteață de a readuce în actualitate contribuțiile lui Grigore Singurel de la Radio Europa Liberă este importantă, iar textele publicate reflectă modalitatea în care au fost percepute și prezentate evenimentele din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească la un post de radio din Occident, considerat dușman al regimului comunist și interzis pe teritoriul URSS, semnalul fiind bruiat.

Volumul Basarabeanul bruiat de KGB le aduce cititorilor nu doar o extraordinară poveste de viață, ci le oferă și prilejul unei meditații asupra libertății, a puterii cuvintelor și a mentalităților politice și sociale din acea perioadă.

Sursa foto: Stiinta pentru toti

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturaţi-vă, cu un Like, comunităţii de cititori de pe