Unirea Basarabiei cu România în manualele şcolare din Moldova sovietică

Sergiu Musteaţă Publicat la: 28-03-2018

Primul Război Mondial a complicat situația Rusiei țariste, în general, și a guberniilor de Vest, în mod special. Printre acestea se numără și Basarabia, unde au crescut atât nemulțumirile militarilor, cât și cele ale populației civile. Schimbările politice din februarie 1917 de la Petrograd au radicalizat și mai mult societatea. Activizarea bolșevicilor, susținuți în mare parte de autoritățile germane și americane, au condus la răsturnarea de guvern din 25 octombrie 1917 și instaurarea unei noi puteri, care a avut un impact larg asupra istoriei secolului XX, atât asupra Rusiei, cât și asupra lumii întregi. Interpretările evenimentelor din 1917-1918 au fost și rămân subiecte puternic politizate și ideologizate. În acest context, și manualele de istorie din perioada sovietică au fost dogmatizate și, de fapt, adaptate politicii generale a partidului bolșevic. Situația Basarabiei a fost un subiect aparte al politicii și respectiv istoriografiei sovietice.

În decembrie 1917, este declarată independența Republicii Democratice Moldovenești. Basarabia nu a fost o excepție în acest sens, deoarece mai multe foste gubernii țariste (cum ar fi Finlanda, Ucraina, Statele Baltice și cele din Caucaz etc.) și-au declarat independența. Dar, o problemă pentru bolșevici a fost hotărârea Sfatului Țării, organul legislativ al Republicii Democratice Moldovenești, care a hotărât pe 27 martie/9 aprilie 1918 unirea Basarabiei cu România.

Pentru a citi integral acest articol te invităm să cumperi revista sau să te abonezi.

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturaţi-vă, cu un Like, comunităţii de cititori de pe