Pe scut sau sub scut

Sabin Drăgulin Publicat la: 28-03-2018

Cronica internă a lunii martie se află, în opinia mea, sub semnificația expresiei antice „sub scut sau pe scut”. Mamele spartanilor, la momentul în care aceștia plecau la război îi întovărășeau cu acest refren. Sensul acestor cuvinte era că, la reîntoarcerea în patrie, fie erai victorios și atunci erai sub scut, fie erai înfrânt și te întorceai pe scutul care era sicriu. Această impresie am avut-o urmărind mișcările liderilor celor două principale partide politice din România, PSD și PNL.

În cazul PSD, „destinul” politic al partidului a fost „lipit”, greșit din punctul meu de vedere, de cel al lui Liviu Dragnea. Bazat pe un principiu de marketing electoral de bază, imaginea liderului, bună sau rea, influențează procentul în sondaje. Principiul este corect, însă istoria ultimilor aproape 30 de ani ne demonstrează că PSD, ca urmaș politic al FSN, beneficiază de un bazin electoral solid și un electorat captiv receptiv. Ca urmare, în alegerile politice, PSD nu a cunoscut un procent mai mic de 30%. O altă observație este că, în afară de Ion Iliescu, nici un alt lider al partidului care i-a succedat nu a reușit să fie o locomotivă. Din acest punct de vedere, demonizarea lui Dragnea în speranța că scorul în alegeri al PSD va scădea este un rămășag, riscând mai degrabă să îl transforme pe acesta într-o victimă. Face bine la audiențele TV, dar mai puțin la procentele în alegeri. Cert este că în urma Congresului extraordinar care și-a închis lucrările în ovațiile celor 4 000 de delegați ce au sprijinit fără crâcnire linia impusă de la centru, deviaționiștii au fost pedepsiți, iar schismaticii au fost trecuți pe o linie moartă. În acest moment, orice discuție privitoare la posibila erodare a imaginii lui Liviu Dragnea în partid s-a încheiat. Revenind la refrenul inițial, Dragnea s-a întors în patrie sub scut, alături de alți tovarăși de luptă politică. Desigur, ca în orice partid, fiecare criză poate produce o schimbare a situației, dar, momentan, liderul este înconjurat de fideli. O singură tușă mai am de adăugat la acest subiect, este interesant că, la TVR, acest congres s-a bucurat de maximum de spațiu de antenă, în timp ce alt eveniment politic important, de această dată desfășurat în ograda PNL, respectiv organizarea Consiliului Național, s-a „bucurat” de doar câteva minute. „Libertatea” jurnalistică și-a spus cuvântul.

PNL, ca orice partid aflat în opoziție, luptă prin mijloace proprii să revină la putere. Până acum, această luptă a părut să nu fie condusă cu motoarele turate la maximum, motivația principală fiind problema în justiție pe care președintele partidului, Ludovic Orban, a avut-o. Odată cu achitarea definitivă primită la Înalta Curte de Casație și Justiție, se așteaptă apariția unui nou suflu. O schimbare de atitudine este necesară pentru sănătatea democrației românești în condițiile în care raportul dintre putere și opoziție trebuie să fie echilibrat. Nu va fi ușor, sprijinul mediatic de care se bucură în acest moment partidul este minim, nu are bani și mai ales resimte în ceafă poziția USR-ului, care, deși nu a demonstrat mare lucru până acum, are un discurs suficient de zgomotos și populist pentru a putea să „aspire” un electorat important, care în mod normal s-ar îndrepta spre PNL. Să nu uităm că la ultimele alegeri parlamentare, cu toate că anumiți lideri ai partidului de la acea dată afirmau cu suficiență că electoratul USR este diferit de cel al PNL, rezultatele postelectorale au demonstrat contrariul. Voturile pentru USR au provenit tot din bazinul electoral al PNL. Singurul avantaj rezultă dintr-o bună organizare în teritoriu, unde filialele sunt puternice. De aceea, poate, Ludovic Orban, de pe scena Consiliului Național, a trimis către membrii partidului mesajul, ce a părut a fi un pic bizar pentru cei mai puțin obișnuiți cu meandrele puterii în PNL: „Luați parul și dați în liderii PSD”. Este un mesaj războinic, în care se dorește schimbarea atitudinii liderilor locali. Aceștia, de la nefastul moment al înființării USL, care a reprezentat cel mai mare risc al disoluției partidului, disoluție care venea de jos în sus, din teritoriu către centru, s-au obișnuit să nu se implice total sau chiar să facă un noncombat pe față în raport cu colegii din PSD. Concluzia în cazul domnului Orban este că și acesta a ieșit din sala Parlamentului în care au avut loc lucrările Consiliului Național tot sub scut, reușind să își întărească puterea personală în partid. Mai rămâne ca, alături de mesajul simbolic al parului, acesta să fie însoțit și de alte tipuri de acțiuni, cum ar fi acela, de exemplu, al reluării discuțiilor cu caracter teoretic și ideologic care să permită revenirea acestui partid în matca dreptei politice și a rediferențierii față de PSD în ochii electoratului.

Sursa foto: fabriano.com

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturaţi-vă, cu un Like, comunităţii de cititori de pe