Facebook, Google şi relaţiile internaţionale

Mihail E. Ionescu Publicat la: 19-07-2018

Recent, celebrul istoric britanic N. Ferguson, care preda la universitatea americană din Stanford, a publicat o nouă carte. Ea reconstituie – autorul a scris şi o istorie universală a finanţelor – o evoluţie seculară a reţelelor sociale de comunicare, de la Francmasonerie la Facebook. Vorbind despre cartea sa, Ferguson a arătat că a fost uimit de asemănarea dintre ceea ce s-a întâmplat imediat după invenţia tiparului şi ceea ce are loc la începutul acestui mileniu în domeniul diseminării de masă a informaţiei.

Ce se poate vedea în secolele al XVIlea și al XVII-lea – scrie istoricul – este polarizarea, apariţia de tip fake, lumea devenind mai mică și deci înlesnind prin contagiune o difuziune a lor mult mai rapidă […] aceste mari răsturnări de structură a reţelelor determină revoluţii împotriva instituţiilor ierarhice”. După invenţia tiparului de către Gutenberg, arată istoricul, a urmat cumplitul război generalizat european „de treizeci de ani” și plămădirea sistemului internaţional de astăzi.

Apariţia acestei cărţi coincide cu așanumitul scandal Cambridge Analytica (o companie britanică implicată în campania de alegere ca președinte al SUA a lui Donald Trump). Ceea ce se știe acum este că această companie, beneficiind de datele personale ale cca. 50 milioane de utilizatori ai Facebook, a reușit sa influenţeze campania electorală din SUA, cât și desfășurarea referendumului pentru Brexit din Marea Britanie (iunie 2016) înrâurind esenţial deznodământul în ambele.

Scandalul Cambridge Analytica nu este doar unul care a dezvăluit controlul total care poate fi exercitat, prin datele sale personale, asupra oricărui utilizator al reţelelor de socializare actuale. El ne conduce într-o zonă în care istoria contrafactuală poate lua un avânt de neoprit întemeiată pe astfel de falsificări ale alegerilor democratice. Să le luăm pe rând.

Practic, dezvăluirile făcute în acest scandal, care pare a fi abia la început, sunt incredibile, dar adevărate. Întâi de toate, ni se arată că reţele de socializare și motoare de căutare au colectat datele personale ale utilizatorilor și au recurs ( și continuă s-o facă ) o înregistrare totală a întregii activităţi a acestora din momentul în care au primit un cont de utilizare. Potrivit datelor până acum știute, culese în urma solicitării unor utilizatori de a li se șterge conturile, supravegherea acţiunilor lor a fost totală și a dat posibilitatea de a se contura un profil psihologic exact al fiecăruia. Astfel, pentru a da câteva exemple, fiecărui utilizator i s-a putut alcătui harta deplasărilor sale în orice moment în care a folosit aplicaţia ori telefonul și astfel s-a putut crea un profil psihologic complet al acestuia. El este bazat pe informaţiile detaliate culese privind hobby-urile, cariera, preferinţele, statutul de relaţionare socială, veniturile, cărţile căutate, destinaţiile de vacanţă dorite, orientările politice, etc. etc. Accesarea Google (sunt înregistrate și stocate toate accesările de la începutul contului) sau utilizarea Facebook, precum și alte aplicaţii au putut dezvălui cine este conservator sau liberal, musulman, creștin sau de altă religie, ce citești, cu cine corespondezi și îţi place să schimbi idei, ce YouTube-uri urmărești, ce afaceri faci și cu ce parteneri, fotografiile făcute, întâlnirile avute, convorbirile telefonice purtate etc. etc. Un utilizator care a solicitat reţelei Facebook să procedeze la ștergerea propriului cont și a primit toate înregistrările, a avut surpriza să constate ca avea de a face cu trei milioane de documente Word.

În ceea ce privește istoria contrafactuală și atracţia ei păgubitoare pentru domeniul relaţiilor internaţionale, dezvăluită de scandalul menţionat, utilizez cele scrise la rubrica „comentarii” a ziarului The Financial Times de un comentator frecvent al articolelor publicate de acest prestigios cotidian britanic: „Facebook a fost serios manipulat si un grup de activiști de dreapta au fraudat cu succes electoratul cu strategii false si manipulative, reușind sa instaleze candidaţii lor, așadar propriile ţinte urmărite […]. Nu este exclus […] ca Marea Britanie ar fi votat sa rămână (în UE – n.n.) și Hillary ar fi acum președinte fără operaţiile psihologice ale lui Mercer (miliardar americann. n.), Murdoch (mogul de presă britanic – n.n.) și alţii” .

Mai degrabă decât istorie contrafactuală – deși este evidentă –, aș numi procesul în cauză o falsificare grosolană a democraţiei liberale și o angajare de evoluţii istorice nefirești și periculoase.

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturaţi-vă, cu un Like, comunităţii de cititori de pe