Facebook, monstrul digital încălecat de Rusia?

Luminiţa Kohalmi Publicat la: 19-07-2018

„Cum vreţi să fiţi ţinut minte? Ca unul dintre cei trei giganţi ai Internetului alături de Bill Gates și Steve Jobs? Sau ca un geniu ratat care a creat un monstru digital ce ne distruge democraţiile?”, l-a interpelat liderul liberal Guy Verhofstadt pe Mark Zukerberg în Parlamentul European.

Cum s-a transformat Facebook dintrun motor al democraţiei, începând din 2010, cu Primăvara Arabă, într-un „monstru digital ce ne distruge democraţiile”, în 2018? Asemeni altor giganţi digitali din SUA, dar și din China sau Rusia, Facebook și-a construit imperiul pe un model de business care presupune profilarea utilizatorilor și vânzarea datelor acestora către companii de marketing. Aceste evoluţii au marcat tranziţia de la segmentare la microtargetare în marketing, inclusiv în marketingul electoral. Într-o lume în care informaţia a devenit elementul central al balanţei în relaţiile internaţionale, inclusiv în securitate, folosirea acestor baze de date de către forţe ostile democraţiei era doar o chestiune de timp. Surpriza vine însă din tehnicile combinate (atacuri cyber, crearea de realităţi alternative, știri false, algoritmi, baze de date etc.) utilizate în operaţiile informaţionale de influenţare a alegerilor în ţările democratice și din absenţa unor mecanisme de apărare în faţa acestor ameninţări.

Primele discuţii despre atacarea valorilor cheie ale democraţiei prin intermediul reţelelor sociale au apărut după apariţia în spaţiul public a informaţiilor legate de influenţarea de către Rusia a ultimelor alegeri prezidenţiale din SUA. A urmat devoalarea tehnicilor folosite de compania Cambridge Analytica în campania electorală a lui Donald Trump. Contractor al Ministerului Apărării din Marea Britanie pe operaţii psihologice în Afganistan, Cambridge Analytica a fost angajată și în campania Brexit de tabăra câștigătoare, deci de cei care și-au dorit ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană.

În SUA, Cambridge Analytica a conexat marile baze de date conţinând profilul demografic și pe cel legat de obiceiurile de consum cu datele proprii legate de profilul psihologic al votanţilor americani. Cu ajutorului quiz-urilor, Cambridge Analytica a construit profile psihologice pentru aproximativ 230 de milioane de americani cu drept de vot, obţinând astfel acces la profilurile și numele reale ale acestor utilizatori. Despre fiecare alegător, Cambridge Analytica a colectat între 3 000 și 5 000 de date, fapt care i-a permis să le livreze acestora mesaje extrem de personalizate, inclusiv fake news, asigurând victoria lui Donald Trump în competiţia pentru Casa Albă.

Mark Zukerberg, audiat în acest an în Congresul SUA și în Parlamentul European, și-a cerut iertare utilizatorilor de Facebook pentru lacunele reţelei sociale în protecţia datelor acestora, explicând că a înlăturat din reţea sute de mii de conturi false și că a operat modificări în politica reţelei de protecţie a datelor personale, dând posibilitatea utilizatorilor să definească chiar ei în ce situaţii datele lor personale pot fi folosite de terţi.

Transformarea spaţiului digital întrun câmp de luptă face ca datele personale folosite în marketingul comercial să se transforme în adevărate rachete balistice atunci când vine vorba de alegeri. Iar Facebook s-a dovedit că a devenit, din această perspectivă, un monstru digital încălecat de Rusia, respectiv un depozit gigantic de muniţie în care poate intra oricine dacă are bani.

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturaţi-vă, cu un Like, comunităţii de cititori de pe