Afinităţi elective

Raluca Băloiu Publicat la: 19-07-2018

Galeriile Carol găzduiesc până în 31 august 2018 Afinităţi elective, o expoziţie care reunește cinci artiști pentru care figurativul a constituit o preocupare constantă încă din anii ’80. Doru Covrig, Aurel Vlad, Mircea Roman, Ioan Iacob și Florentina Voichi au dezvoltat permanent noi posibilităţi de exprimare plastică, pornind de la natură ca sursă de inspiraţie, fără a fi însă mimetici. Doru Covrig dezvoltă cu umor și ironie o sinteză a formei neo-pop; Aurel Vlad își construiește personajele gigant din contorsionări neoexpresioniste; Mircea Roman redă figuri mistice, egiptene; Ioan Iacob pictează cu materie colorată viaţa din interiorul formelor; Florentina Voichi ilustrează expresia unui citadin simbolic, care pornește de la Renaștere ca sursă de inspiraţie.

Figurativul a reprezentat o preocupare constantă pentru artiști încă din cele mai vechi timpuri de la reprezentările rupestre din peșterile Lascaux și Altamira, până în zilele noastre. Pornind de la natura înconjurătoare, grecii antici au creat propriile tipare de frumuseţe; Renașterea a reprezentat omul ca măsură a tuturor lucrurilor, iar modernitatea l-a ilustrat ca imagine a unei revolte interioare; postmodernitatea vine sa redea omul pe fragmente. Câţiva artiști își construiesc discursul formei pornind de la natură și asimilând perioade din istoria artelor plastice. Poate nu întâmplător, Florentina Voichi a grupat în jurul ei, artiști din aceeași generaţie, a căror preocupare constantă o reprezintă figurativul, și aici mă refer la Aurel Vlad, Mircea Roman, Ioan Iacob. Cele două expoziţii care au avut loc la galeria Simeza și Muzeul Ţăranului Român, în 2013, respectiv 2016, intitulate FIG 1 și 2 aveau să expună artiștii amintiţi anterior. Aurel Vlad și Mircea Roman au expus împreună încă de la absolvirea facultăţii, în 1984, sub tutela curatorială a lui Carmen Popescu, în expoziţii precum: Personaj în atelier, Auriga, Posibilităţile suprafeţei, Schiţa-obiect în sculptură. În 1974, în una dintre ediţiile taberei de sculptură de la Măgura, Aurel Vlad s-a întâlnit pentru prima dată cu Doru Covrig, descoperind o afinitate în modalitatea în care acesta își construia sinteza formei. Bienala de la Veneţia din 1995 venea să adune laolaltă o serie de nume, sub curatoriatul lui Dan Hăulică și al lui Coriolan Babeţi. Doru Covrig, Aurel Vlad și Mircea Roman se regăseau în selecţia pentru Bienală. Alături de alte nume, în 2010, expoziţia lemn.ro, de la MNAC avea să-i aducă împreună pe cei trei sculptori: Doru Covrig, Aurel Vlad și Mircea Roman. În 2018, sub tutela unui FIG 3, Doru Covrig expune alături de ceilalţi artiști lucrări din anii ’80 și ’90. Mâinile și Golemii sunt realizate în primii ani în care acesta ajunge la Paris. El recuperează bucăţi de lemn pe care le transpune în lucrări, lipindu-le unele peste altele, asemenea unor cărămizi. Sub forma unor arhitecturi umane sau a sarcofagelor, D. Covrig concepe veritabile manifeste sociale sau politice. Tema omului-sarcofag și a mâinilor uriașe a devenit preocupare continuă, dezvoltând-o ani la rând. Aurel Vlad dezvoltă o tehnică de îmbinare a fragmentelor din tablă, pe care le cositorește si le asamblează cu pop-nituri, iar Mircea Roman îmbină bucăţi de lemn cu ajutorul cuielor din același material.

O atmosferă comună, de asumare și preocupare pentru figurativ o regăsim la cei doi pictori, Florentina Voichi si Ioan Iacob. Motivul mâinii supradimensionate, mâna ca simbol al relaţiei dintre ochi și minte, mâna care desenează idei o regăsim la Florentina Voichi în diferite contexte citadine. Ioan Iacob alege forma pentru a reda culoarea, adică „o secvenţă de viaţă la înaltă frecvenţă”, precum definește I. Iacob pictura. Elev al lui Gotthard Graubner, la Kunstacademie din Düsseldorf, I. Iacob a dezvoltat un parcurs autentic, în care culoarea trăiește în formă și pulsează ca materie sensibilă, în propria ei viaţă. În interiorul formei, Ioan Iacob lasă materia picturală să își trăiască propria viaţă interioară, apropiindu-se astfel de un Tizian, de un Rubens, de un Velázquez.

Poate că, mai presus de orice, pe cei cinci artiști îi unește o consistenţă interioară, o căutare continuă a formei inspirate din natură, poate că în aceasta constă această afinitate de explorare a posibilităţilor figurativului, într-o Afinitate electivă, precum ar fi intitulat-o, poate, Goethe.

Expoziţia Afinităţi elective poate fi vizitată la Galeriile Carol (Bd Carol, nr 59, interfon 3C, etaj 1) până în 31 august 2018, de marţi până vineri, în intervalul orar 12.00-19.00 și în weekend, cu programare prealabilă la nr. de tel: 0741962678.

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturaţi-vă, cu un Like, comunităţii de cititori de pe