159 de ani de statistică oficială în România. Contributori moldoveni la întemeierea statisticii românești

Ciprian Iftimoaei Publicat la: 19-07-2018

În urmă cu 159 de ani, domnitorul Alexandru Ioan Cuza semna ordonanţa nr. 247 din 12 iulie 1859 pentru înfiinţarea Oficiului Central de Statistică Administrativă, care reprezintă actul de naștere al statisticii oficiale în România, una dintre primele instituţii publice care au fost înfiinţate după Unirea Principatelor Române de la 24 ianuarie 1859 și printre primele oficii de statistică din Europa. Pentru comparaţie, Statistique Générale de la France a fost înfiinţat în 1833, în cadrul Ministerului de Comerţ.

La noi, prima lucrare în care au fost utilizate date statistice i-a aparţinut lui Dimitrie Cantemir (1673-1723), Descriptio Moldavie (sau Descriptio antiqui et hodierni status Moldaviae, în română Descrierea stării de odinioară și de astăzi a Moldovei).

Dimitrie Cantemir, primul statistician

Această monografie a fost redactată în limba latină, la solicitarea Academiei de Știinţe din Berlin, în perioada 1714- 1716, pe când marele savant moldovean de talie europeană se afla în exil, la curtea ţarului Petru cel Mare al Rusiei. În partea a II-a, capitolul Despre orânduirea de stat, se prezintă o serie de date privind finanţele ţării –„veniturile vechi și cele de acum ale Moldovei”, „tributul și peșcheșurile pe care Moldova le plătește porţii”, precum și modul de organizare a statului și societăţii moldovenești din acele vremuri. Despre populaţia Moldovei, Dimitrie Cantemir scrie următoarele: „Că locuitorii (Moldovei, n.n.) nu ajung la o vârstă prea înaintată e de vină ori clima nesănătoasă, ori felul de a trăi, ori chiar vreo slăbiciune firească a puterii lor. Rareori găsești pe cineva de șaptezeci de ani și aproape deloc de optzeci de ani. […] S-a băgat de seamă că ţăranii ajung la o vârstă mai înaintată decât cei care trăiesc în desfătare și viaţă ușoară”.

Prima lucrare veritabilă de statistică a fost semnată de prinţul Nicolae Șuţu (n. 25 octombrie 1798 la Constantinopol, d. 10 ianuarie 1871), apărută în limba franceză cu titlul Notions statistiques sur la Moldavie, Iași, 1849, tradusă de Teodor Codrescu și publicată cu unele comentarii sub titlul Notiţii statistice asupra Moldovei, la Tipografia Buciumul Român, Iași, 1852. La biblioteca Academiei Române – Filiala Iași se poate consulta și astăzi ediţia din 1852 a acestei lucrări de statistică descriptivă. Despre autor, cunoaștem că a fost fiul domnitorului Alexandru Nicolae Șuţu și al domniţei Eufrosina Alexandru Callimachi. Prinţul Nicolae Șuţu a fost statistician, economist, memorialist și un politician remarcabil. A îndeplinit aproape toate funcţiile care existau în Moldova vremii sale: de la președintele Tribunalului de Comerţ (1832) până la funcţiile de președinte al Consiliului de Miniștri și ministru de Interne (1853).

Povăţuiri pentru catagrafia Moldovei…

Primul curs de statistică a fost susţinut la Academia Mihăileană din Iași de pașoptistul ardelean Alexandru Papiu-Ilarian (n. 27 septembrie 1827 la Bezded, Comitatul Solnocul Interior – d. 23 octombrie 1877 la Sibiu). Papiu-Ilarian a fost ministru în Transilvania, unul dintre principalii organizatori ai Revoluţiei de la 1848. A participat la Adunarea Naţională de la Blaj, din 18-30 aprilie 1848 și la cea din mai 1848. De formaţie enciclopedică, jurist-doctor în drept (1854), istoric, lingvist și statistician, a susţinut cursuri de drept și cursul „Statistica generală a Europei” la Academia Mihăileană din Iași, în perioada 1855-1858.

Primul director al Direcţiei de Statistică a Moldovei a fost savantul Ion Ionescu de la Brad (n. 24 iunie 1818 în orașul Roman, d. 1891 la Brad, judeţul Bacău), cu contribuţii remarcabile în domeniul știinţelor agricole, economiei, statisticii și sociologiei rurale, membru de onoare al Academiei Române. În domeniul statisticii, în Moldova, Ion Ionescu se distinge prin organizarea și conducerea recensământului din 1859-1860 și prin lucrarea Povăţuiri pentru catagrafia Moldovei precedate de oarecare elemente de statistică, apărută la Tipografia Buciumul Moldovei, Iași, 1859. Pentru contribuţia sa la dezvoltarea știinţelor agricole, economiei și statisticii, Ion Ionescu de la Brad a fost delegat să reprezinte ţara la Congresul Internaţional de Statistică de la Haga, desfășurat în perioada 4-11 septembrie 1869. Inspirat de lucrările predecesorilor Dimitrie Cantemir și Nicolae Șuţu, Ion Ionescu a desfășurat cercetări monografice în judeţele Dorohoi, Mehedinţi și Putna, pe baza datelor statistice obţinute și valorificate din Recensământul din perioada 1859-1960, precum și din arhivele comunelor, plaselor și judeţelor. Ion Ionescu de la Brad considera că statistica este necesară pentru „…a verifica prin ridicarea faptelor săvârșite dreptatea deducţiilor speculative și sintetice […] a dobândi o masă de fapte bine observate, după care se așază urmând calea analitică, legile generale, expresia faptelor statistice și universale”.

Statistica descriptivă sau „universitară” şi „aritmetica politică”

Despre Constantin (Costache) Negruzzi (1808-1868), patronul spiritual al Colegiului cu același nume din Iași, se cunoaște că a fost primul mare prozator român, traducător și om politic. În 1840 devine primarul Iașului (prezidentul Eforiei orășenești, cf. Eugen Lovinescu), an în care apare și Dacia Literară, în care s-a publicat nuvela istorică Alexandru Lăpușneanu. Mai puţin este cunoscut faptul că, Negruzzi a îndeplinit și o serie de atribuţii în domeniul statisticii oficiale. Astfel, în 1839, Costache Negruzzi a fost însărcinat cu lucrările catagrafiei, cutreierând luni de zile satele Moldovei. Apoi, prozatorul a fost al doilea director al Statisticii din Moldova, în perioada 1860- 1861. Conform lui C.Em. Krupenschi, după Unirea Principatelor, Negruzzi a funcţionat ca director al Oficiului Statistic pentru Moldova, din 20 octombrie 1860 până la 1 iulie 1861, deși dintr-o notiţă din Tribuna Română (25 februarie 1860) reiese că ocupa acest post de prin februarie 1860. Din această epocă datează și cele patru scrisori către Ion Ionescu de la Brad, republicate de Krupenschi în Convorbiri Literare XXXV, 1901, p. 608 (cf.

Eugen Lovinescu).

Un alt contributor remarcabil la dezvoltarea statisticii oficiale din România a fost sociologul Dimitrie Gusti (n. 13 februarie la Iași – d. 30 octombrie la București), profesor la Universitatea din Iași, în perioada 1910-1920, unde a predat sociologia și etica. De numele acestui mare savant român se leagă înfiinţarea în anul 1933 a Clubului Statisticienilor, denumit și Corpul Tehnic al Statisticienilor, și înfiinţarea Societăţii Române de Statistică în anul 1937. A fost primul președinte al acestei societăţi din care au făcut parte specialiști din diferite domenii cu o înaltă ţinută știinţifică. Sociologul Dimitrie Gusti a fost și președintele Comisiei de Recensământ din 1930.

Bazele știinţifice ale statisticii au fost puse în așa numitele școli statistice – statistica descriptivă sau „universitară” și „aritmetica politică” – apărute în sec. XVII-XVIII, pe când Dimitrie Cantemir publica Descrierea Moldovei, la cererea Academiei de Știinţe din Berlin condusă de G.W.F. von Leibniz. Contributorii moldoveni la întemeierea statisticii din România au fost personalităţi marcante ale culturii și știinţei, literaţi, spirite enciclopedice, profesori universitari, membri ai Academiei Române. Statistica s-a născut la Iași prin lucrările lui Dimitrie Cantemir, Nicolae Șuţu și Ion Ionescu de la Brad, prin profesori ca Al. Papiu-Ilarian și Ion Ionescu de la Brad, care au predat elemente de statistică la Academia Mihăileană din Iași, și prin sociologul Dimitrie Gusti, profesor la Universitatea din Iași. În anul Centenarului Marii Uniri, pe data de 24 iunie vom aniversa bicentenarul nașterii lui Ion Ionescu de la Brad, iar pe 12 iulie, 159 de ani de statistică oficială în România. Acest articol s-a născut din dorinţa de a marca aceste momente speciale din istoria statisticii românești, parte integrantă a culturii naţionale.

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturaţi-vă, cu un Like, comunităţii de cititori de pe