Telenovela nu s-a încheiat, va exista și un alt sezon

Sabin Drăgulin Publicat la: 21-08-2018

Luna iulie a adus, pe de o parte, clarificări în spațiul politic românesc, pe de altă parte, au apărut noi teme care au un potențial exploziv.

Un subiect arzător la ordinea zilei, ca să cităm din înțelepciune populară, a fost încheierea telenovelei demiterii Laurei Codruța Kovesi de la conducerea Direcției Naționale Anticorupție (DNA), ceea ce va impune o schimbare a modului în care actorii politici vor comunica în spațiul public. Concluzia cronicii politice a lunii iunie era foarte clară și arăta că singura decizie a președintelui României, în această speță, putea fi demiterea Laurei Kovesi și respectarea dispozițiilor Curții Constituționale. Cu toate că unele grupuri de presiune din interiorul societății civile au rămas șocate în urma punerii în aplicare a respectivei decizii de către președinte, hotărârea a fost corectă și firească. Efectele însă vor continua să apară în următoarele luni.

În primul rând, președintele Klaus Iohannis, în calitate de candidat pentru un nou mandat la Cotroceni, a reușit în mod inteligent și fără prea mari pierderi de imagine să iasă din problema creată de respectiva demitere.

În al doilea rând, a reușit să invalideze argumentele partidelor aflate la guvernare, care încercau să creeze o imagine negativă și un suport juridic care să stea la temelia unei decizii a parlamentului prin care președintele României să fie demis.

În al treilea rând, a demonstrat că legea este lege, trebuie să fie respectată și, ca urmare, este președintele constituțional pe care și l-au dorit românii după experiența aproape traumatizantă a celor două mandate ale președintelui Traian Băsescu, în care Constituția devenise terenul de aplicație a dorințelor personale.

În al patrulea rând, de cealaltă parte a baricadei luptei politice, tabăra guvernamentală a reușit să își vadă visul cu ochii, respectiv demiterea Laurei Kovesi, dar a pierdut un argument fundamental în cadrul luptelor politice viitoare. În realitate, din punctul de vedere al comunicării politice, închiderea dosarului Kovesi îi va lăsa pe cei din arcul guvernamental fără o temă centrală, care a fost dezvoltată în ultimii ani și care privește posibilele ilegalități comise de DNA pe baza unor presupuse abuzuri ale doamnei Kovesi. Acum, în realitate, greutatea și responsabilitatea numirii unui nou director al acestei instituții revine ministrului Justiției. Dacă vechiul sistem de numire a procurorilor marilor parchete se baza pe o negociere politică, acum nu mai este așa; indiferent cine va fi numit să conducă DNA, decizia provine din partea unui ministru numit politic. Concluziile ar fi că, indiferent de cine va fi persoana care va prelua această funcție deosebit de importantă pentru menținerea luptei anticorupție, responsabilitatea politică va aparține puterii actuale. În mod paradoxal, pentru menținerea vie a unor mesaje mobilizatoare, care sunt menite să strângă rândurile membrilor de partid în jurul liderului, prezența Laurei Kovesi în fruntea DNA era fundamentală, însă acest argument a dispărut.

Subiectul va continua să fie în atenția publicului, în condițiile în care ministrul Justiției a anunțat că va fi reluat concursul pentru șefia DNA pentru că „niciunul dintre candidați nu îndeplinește cerințele necesare”.

Al doilea subiect care a apărut în această lună este aceea a legii offshore. Această lege a avut un destin zbuciumat, iar deciziile politice care au stat la baza votului din cele două Camere ale parlamentului au fost contradictorii. La nivelul Senatului României, legea a respectat, așa cum a apărut în mass-media autohtonă, interesele marilor corporații care dețin dreptul de forare în perimetrele din Marea Neagră. La Camera Deputaților, această viziune economico-juridică a fost în mare parte invalidată prin introducerea unui sistem complex și complicat de impozitare, care vine să balanseze mult mai bine raportul de interese dintre marile corporații și statul român. Decizia a părut să fie luată ca urmare presiunii exercitate de președintele Camerei, Liviu Dragnea. Nici nu s-a uscat bine cerneala pe document, că o intervenție televizată a aceluiași actor politic aduce în discuție modificarea legii proaspăt adoptate prin intermediul unei ordonanțe de urgență. Întrebarea mea este: cine va avea curajul să transforme această lege în subiect de campanie politică?

În fine, al treilea subiect important este acela al noului Cod administrativ, prin care inițiatorul a introdus, pe de o parte, prevederi ce afectează minoritățile istorice naționale, implică schimbarea autorității prefectului, iar pe de altă parte introduce un sistem de pensii speciale pentru primari. Din punctul meu de vedere, acest Cod este o bombă cu efect întârziat și vom vedea în lunile următoare, după ce va trece în procedura de verificare din partea Curții Constituționale, de furcile caudine ale departamentului juridic al președinției, în curtea cărui sau căror partide politice va exploda.

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturaţi-vă, cu un Like, comunităţii de cititori de pe