Scoaterea puterilor statului de sub influența indivizilor

Timpul Publicat la: 25-09-2018

Unul dintre obiectivele revistei Timpul este de a le oferi cititorilor analize politice naționale și internaționale care să nu poarte stigmatul partizanatului. Și nici nu trebuie să fii sprijinitorul vreunui partid de opoziție mai vechi sau mai nou ca să observi cvasidezastrul legate de politicile publice. Există chiar disfuncționalități majore, din pricina cărora democrația nu a putut fi consolidată. Iar asta se petrece după aproape treizeci de ani de la prăbușirea comunismului. În loc să fie unul dintre pilonii sistemului politic democratic, puterea legislativă este una dintre disfuncționalitățile cruciale ale democrației românești. Cealaltă este puterea executivă. Singura putere care a început să funcționeze este puterea judecătorească, unde însă mai sunt de făcut reforme, de schimbat mentalități și de eliminat influențe nefaste.

Dar situația nu este apocaliptică. Prăbușirea democrației autohtone este imposibilă, deoarece nici nu a început încă „ridicarea” sa. Îmbunătățirea funcțională a celor trei puteri în stat se poate face – și a început să se facă – treptat, prin mijloace de tip instituțional. Introducerea unor norme, proceduri, standarde instituționale durabile și eficiente reprezintă singurele modalități de a scoate puterile statului de sub influența nefastă a unor indivizi care au prea mare putere și influență. Articolul publicat în acest număr este scris din perspectiva analizei normelor, procedurilor și standardelor instituționale care încep să facă diferența.

În locul unor atacuri furibunde asupra parlamentarilor care citesc ziarul în timpul dezbaterilor sau picotesc (ceea ce nu le poate nimeni interzice, oricât ar părea de supărător), mai bine analizăm modul în care puterea legislativă își exercită funcțiile. Cosmin Dima se concentrează asupra celor trei funcții majore ale parlamentului – reprezentarea, legiferarea și controlul. Controlul parlamentar (care este o funcție transpartinică) este una dintre cele mai complexe activități, include un set de norme, proceduri și standarde instituționale a căror eficiență este indiscutabilă. Iar analiza controlului parlamentar este menită să scoată discuția din zona partizanatului și a negării oricărei utilități a celei mai importante puteri din stat, puterea legislativă.

În democrațiile consolidate, controlul parlamentar a fost acela care a contribuit la salvarea unor situații de criză sau la rezolvarea unor probleme aparent insolubile. Recent, după scandalul Cambridge Analytica din Statele Unite ale Americii, a fost audiat (în ambele Camere) unul dintre cei mai influenți și mai bogați antreprenori, fondatorul și principalul acționar Facebook. Congresul american controlează neregulile care au intervenit în ultimele alegeri prezidențiale. Dacă vom urma asemenea exemple, controlul parlamentar va putea să rezolve măcar o parte din neajunsurile democrației autohtone, indiferent de rezultatul alegerilor.

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturaţi-vă, cu un Like, comunităţii de cititori de pe