Crize democratice în spațiul balcanic

Monica Andonie-Bîndar Publicat la: 29-10-2018

Atât în spațiul media, cât și în spațiul academic se stipulează tot mai frecvent ideea că în unele state Europene democrația se află în pericol, inclusiv în Balcanii de Vest. Anumite simptome ale crizei prin care trece democrația în multe țări marchează scena politică, începând cu mișcările populiste considerate nedemocratice din Europa de Est și Centrală până la mesajele naționaliste transmise de către lideri din vestul Balcanilor. Faptul că democrațiile contemporane se află în criză nu este un concept nou, criza democrațiilor a fost întotdeauna prezentă într-un fel sau altul. Ceea ce diferențiază apariția acestor crize sunt cauzele și actorii implicați în formarea acestuia, simptomele fiind diferite de la un caz la altul.

În ceea ce privește spațiul balcanic, analiștii de la organizația nonguvernamentală americană Freedom House subliniază faptul că statele balcanice necesită un angajament mai mare în confruntarea reacțiilor antidemocratice, tendința fiind de consolidare a regimurilor autoritare.

 

Democrații consolidate și semiconsolidate

Studiul Națiuni în tranziție din anul 2018 măsoară democrațiile având în vedere diferite criterii și punctaje: procesul electoral, guvernarea locală și națională, corupția, societatea civilă, libertatea presei și independența sistemului judiciar. Scorul Serbiei a scăzut în al patrulea an consecutiv, având statutul de „democrație semiconsolidată” sub conducerea lui Aleksandar Vučić (foto), care a fost acuzat de atac asupra libertății mass-mediei în timpul alegerilor din 2017, situație soldată cu proteste la Belgrad. Atât Vučić, în Serbia, cât și Đukanović, președintele Muntenegrului, au folosit diferite metode de distribuire a patronajului pentru a-și întări puterea propriei funcții. Valurile de instabilitate politică și socială în Bosnia și Herțegovina, Kosovo și fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei au condus la generarea unei lipse a încrederii în instituțiile care contribuie la formarea crizei democratice. În Albania, democrația stagnează, anul 2017 fiind marcat de către o criză instituțională în ceea ce privește formarea noului guvern la alegerile din iunie cu efecte până în ziua de azi. Dintre statele din spațiul fostei Iugoslavii, acum membre UE, Croația este cea care a suferit o scădere în ceea ce privește scorul acordat de către Freedom House, fiind considerate a fi o „democrație semiconsolidată”. Slovenia este statul cu scorul cel mai bun, considerat o „democrație consolidată”, cu punctaj de 2,07, scorul cel mai bun fiind considerat 1. În ciuda acestui punctaj favorabil, guvernul și autoritățile publice de la Ljubljana se confruntă cu un val mare de neîncredere din partea populației.

 

„Stabilitocrația” balcanică

Deși UE încearcă să pună o presiune constantă asupra acestor state balcanice, dar și asupra unor state membre cu ar fi România și Bulgaria de a introduce reforme legislative care să consolideze independența justiției, rezultatele nu sunt întotdeauna în favoarea consolidării democrației. Conform studiului BTI, cele mai grave probleme vizează formarea statului de drept și stabilitatea instituțiilor democratice, liderii politici fiind din ce în ce mai dispuși să pună la îndoială legitimitatea acestora din urmă.

Astfel, mai mulți experți au apelat la un termen nou pentru a descrie regimurile semiautoritare din Balcanii de Vest, deoarece deși primesc sprijin extern, în special din partea statelor membre ale Uniunii Europene, practicile nedemocratice persistă, creând astfel un regim cu deficiențe considerabile în ceea ce privește guvernanța democratică, dar în același timp se bucură de o legitimitate externă care oferă o anumită stabilitate în regiune.

„Stabilitocrația” (eng. stabilitocracy) – termen introdus în cadrul unei conferințe la Bruxelles de către experții Grupului consultativ pentru politici europene în Balcani (Balkans in Europe Policy Advisory Group – BiEPAG) – este folosit din în ce mai des pentru caracterizarea regimurilor din spațiul balcanic, regiunea căpătând astfel un caracter deosebit în raport cu celelalte state candidate la Uniunea Europeană. Asta explică și faptul că stabilitocrațiile semiautoritare sunt capabile să provoace instabilitate prin generarea tensiunilor cu statele vecine sau chiar în interiorul statului pentru a asigura o guvernare legitimă continuă. Singurul motiv pentru care aceste state nu trec un anumit prag este promisiunea lor față de actorii externi și necesitatea de a-și păstra legitimitatea în fața lor, prin urmare păstrarea stabilității în regiune prevalează în raport cu procesul de consolidare a democrației.

 

Zece ani de stagnare democratică

Imaginea în ansamblu a țărilor din Balcanii de Vest, în ceea ce privește consolidarea democrației, este că în ultimii zece ani nu s-a făcut niciun progres, susține Florian Bieber, profesor la Centrul de Studii Sud-Est-Europene la Universitatea Graz. La rândul său, Marko Kmezić, profesor și cercetător BiEPAG consideră că procesul de consolidare a democrației nu ar trebui să fie negociabil, iar UE nu ar trebui să închidă ochii la anumite aspecte și evenimente din spațiul balcanic. Jasmin Mujanović, cercetător și autorul cărții Foame și furie: criza democrației în Balcani spune că factorul care pune un impediment în dezvoltarea democrațiilor este prezența acelorași elite politice la putere și lipsa participării populației în activitățile politice.

Prin urmare, conform indicilor care măsoară calitatea democrației situația din Balcanii de Vest, există un declin în consolidarea instituțiilor și al statului de drept. Factori precum libertatea presei, corupția, transparența instituțională și răspunderea guvernamentală sunt esențiali în stabilirea unei democrații, iar situația din Balcani nu pare să urmeze drumul către valorile democrației pe care UE l-a imaginat pentru această regiune. Rămâne de văzut dacă UE va fi cea care va schimba acest aspect al Balcanilor de Vest, scoțând regiunea din interminabila criză a democrațiilor.

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturaţi-vă, cu un Like, comunităţii de cititori de pe