Sergiu Musteață, Anul 1918 în emisiunile Europei Libere (1955-1991)

Dorin Cimpoeșu Publicat la: 17-12-2018

Ȋn multitudinea de lucrări dedicate Centenarului Marii Uniri, am remarcat apariția recentă a unei cărți care are un caracter mai aparte. Așadar, aceasta nu este o lucrare de istorie propriu-zisă, care să aducă ceva nou, fundamental diferit de ceea ce s-a scris până acum în tratarea unui eveniment major din istoria poporului român. Clio, muza istoriei, i-a sugerat istoricului Sergiu Musteață ideea să abordeze problematica istorică a anului 1918 dintr-o altă perspectivă, dintr-un alt unghi, dacă vreți, și anume acela al modului cum au fost reflectate procesele istorice petrecute în urmă cu o sută de ani în emisiunile unui post de radio antitotalitar.

Ideea s-a dovedit a fi inedită și foarte interesantă. Ȋn plus, punerea în practică a acesteia a necesitat o muncă laborioasă și minuțioasă de cercetare a istoricului S. Musteață în arhiva Hoover și în bibliotecile universitățile americane Berkeley și Stanford, timp de câțiva ani, în calitate de bursier al Institutului pentru o Societate Deschisă. Rezultatul acestui demers științific de succes s-a concretizat în elaborarea lucrării Anul 1918 în emisiunile Europei Libere (1955-1991), care tocmai a apărut la prestigioasa Editură Arc, din Chișinău și care a fost lansată, la 16 noiembrie 2018, cu prilejul renumitului Târg internațional de carte Gaudeamus, din București.

De menționat că această lucrare face parte din proiectul de cercetare Pe urmele Europei Libere, demarat în anul 2013, în cadrul căruia Sergiu Musteață a mai publicat două volume de documente sub titlul Basarabeanul bruiat de KGB. La microfonul Europei Libere – Efim Crimerman, 1981-1990, care au fost scoase de sub tipar la aceeași editură.

Emisiunile cu tematică istorică, o constantă a postului de radio Europa Liberă

Structura lucrării pe care o analizăm cuprinde un studiu introductiv și două capitole. În „Introducere”, autorul prezintă un scurt istoric al postului de radio Europa Liberă, apariția primei emisiuni în limba română (1950) și, ulterior, a Serviciului românesc, după care face unele considerații generale vizând rubricile cu tematică istorică ale postului, o statistică pe ani a evoluției emisiunilor dedicate evenimentelor din 1918, angajații postului care s-au ocupat de pregătirea acestor programe, personalitățile politice și alți invitați implicați în realizarea emisiunilor respective, precum și alte aspecte.

Primul capitol, intitulat „Unirea Basarabiei, a Bucovinei și a Ardealului cu România din 1918 în emisiunile Europei Libere”, reprezintă o analiză succintă pe ani, de circa 50 de pagini, a principalelor emisiuni radiofonice consacrate îndeosebi anului 1918, dar și ideii de unitate la români, în general, cu redarea in extenso a unor pasaje semnificative din cuprinsul acestora.

Cel de-al doilea capitol, dar și cel mai voluminos, de aproximativ 367 de pagini, cuprinde „Scriptele emisiunilor (1955-1991)”, respectiv textele in integrum ale celor 96 de emisiuni difuzate în perioada la care face referire cartea.

Parcurgerea lucrării relevă că tematica istorică, îndeosebi cea referitoare la anul 1918, a fost o constantă în emisiunile postului de radio Europa Liberă. De altfel, au existat rubrici distincte în cadrul Serviciului românesc, precum Istoria României, Perspective istorice și altele, prima dintre acestea fiind găzduită de însuși directorul secției române, Noël Bernard.

Chiar dacă frecvența acestor emisiuni a fost destul de sinuoasă în evoluția ei, nu a existat an din perioada analizată în care să nu fie elaborate și difuzate emisiuni cu tematică istorică, fie că acestea au fost prilejuite de aniversarea unor date istorice importante, fie că au fost determinate de apariția unor lucrări de istorie, atât în România, cât și în străinătate.

Personalități proeminente ale diasporei intervievate în direct

În ceea ce privește pregătirea acestor emisiuni, trebuie să spunem că realizatorii lor au depus o muncă de documentare apreciabilă, de cele mai multe ori folosind documente istorice veritabile, inaccesibile atunci publicului românesc, pentru susținerea comentariilor lor.

Pe de altă parte, pentru a fi cât mai convingători și credibili în demersul lor jurnalistic, realizatorii emisiunilor respective au adus în studio sau au intervievat în direct unele personalități politice proeminente ale diasporei, care au fost martori oculari ai unor evenimente istorice majore, cum ar fi Regele Mihai I, Nicolae Penescu, fost Secretar general al PNȚ și Ministru de Interne în Guvernul Sănătescu II, Anton Crihan, fost deputat în Sfatul Țării și ministru în guvernul instalat de acesta, Ion Rațiu, Grigore Nandriș și mulți alții.

În același timp, publicul din România, precum și comunitățile românești din diaspora au fost informați periodic în legătură cu lucrările de istorie publicate în străinătate și care nu erau supuse cenzurii comuniste, ca de exemplu: Istoria Românilor (1980), de Vlad Georgescu; Basarabia, ținut disputat între Răsărit și Apus (1983), de George Ciorănescu; Basarabia, pământ românesc (1983), de Nicolae Lupan; Basarabia și Bucovina. Disputa teritorială româno-sovietică, de Nicolae Dima etc.

De asemenea, au fost abordate și articole apărute în presa străină referitoare la unele teritorii românești ocupate, cum a fost cel intitulat „De la Basarabia la Republica Sovietică Moldovenească”, publicat de ziaristul Rene Mayer în cotidianul elvețian Neue Zuercher Zeitung, în 30 octombrie 1977.

De la pupitrul Serviciului românesc al Europei Libere au fost exprimate critici la adresa unor istorici români aserviți regimului comunist totalitar, care prezentau în mod denaturat istoria poporului român, cum a fost cazul lui Andrei Oțetea, autorul articolului 100 de ani de la Unirea Principatelor, publicat cu prilejul Centenarului Unirii din 1959.

Privită per ansamblu, putem afirma că lucrarea istoricului Sergiu Musteață reprezintă o culegere de documente foarte utilă atât specialiștilor în științe istorice, cât și publicului larg, interesat să cunoască preocupările Serviciului românesc al Europei Libere pentru istoria poporului român într-o perioadă de mari confruntări ideologice între cele două sisteme social-politice diametral opuse, cum a fost cea a Războiului Rece.

Prin această carte distinctă, precum și prin colaborarea sa la elaborarea lucrărilor Basarabia la un secol de la Marea Unire, semnată împreună cu subsemnatul și Un Centenar și mai multe teme pentru acasă, al cărei editor este Adrian Cioroianu, istoricul Sergiu Musteață și-a adus o contribuție însemnată și meritorie la marcarea Jubileului de aur al Marii Uniri.

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturaţi-vă, cu un Like, comunităţii de cititori de pe