Marea Unire. De la victoria în Primul Război Mondial la încoronarea suveranilor României Mari

Ștefania Dinu Publicat la: 17-12-2018

Anul 1918 a adus împlinirea unui mare vis al românilor, visul numit România Mare. Actul Marii Uniri reprezintă un moment-cheie în devenirea României moderne, un ideal atins în urma unui război greu nu numai pentru români ci pentru întreaga Europă, un război care a schimbat pentru totdeauna destinele unor națiuni, dar mai ales destinele unor oameni. Războiul pentru Întregire, așa cum a fost numit, a însemnat un important efort uman și material pentru Regatul României, pentru familia regală și societatea românească de la acel moment.

Ca orice eveniment istoric de mare anvergură, Marea Unire a românilor de acum 100 de ani, a fost rezultatul unui proces îndelungat, cu acumulări cantitative și calitative, care s-au materializat în momentul când au fost create premisele necesare și când toată elita românească, alături de marea masă a românilor au acționat în aceeași direcție, știind să exploateze la maxim oportunitățile create la sfârșitul Marelui Război.

România Mare

Proiectul expozițional Marea Unire. De la victoria în Primul Război Mondial la încoronarea suveranilor României Mari, pe care Administrația Prezidențială și Muzeul Național Cotroceni l-au derulat în prima parte a anului 2018 și pe care continuă să-l dezvolte într-o nouă expoziție, vine să ilustreze implicarea Regelui Ferdinand și a Reginei Maria în actele decizionale care au marcat încheierea războiului și în sprijinirea românilor de dincolo de granițe, care hotărâseră în cadrul organismelor politice constituite: „Sfatul Țării“ în Basarabia, „Congresul General“ în Bucovina și „Marea Adunare Națională“ în Transilvania, unirea cu România. De asemenea, regii Ferdinand și Maria, atât în perioada cât se aflau încă la Iași, cât și după revenirea în București, au primit cu mare bucurie Actele Unirii, pe care delegații celor trei provincii românești le-au prezentat, identificându-se în acest fel cu idealul național și cu întreaga luptă pentru unitate a românilor.

Așadar, până în decembrie 1918, vechiul regat al României a devenit România Mare, prin hotărârea liber exprimată a românilor majoritari din Basarabia (27 martie/9 aprilie), Bucovina (15/28 noiembrie), Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș (18 noiembrie/1 decembrie) de a se uni cu țara. Fruntașii mișcării naționale din toate cele trei provincii au fost în strânsă legătură cu guvernul de la Iași și cu mult curaj au inițiat întrunirea acelor adunări populare care, în unanimitate de voturi, s-au exprimat pentru unire.

„Ne-am întors triumfători”

Sprijinul pe care, la cererea lor, guvernul și Armata română l-au acordat românilor din aceste provincii a fost unul firesc în lupta pentru unire, susținându-i prin sfaturi și în fața aliaților. Actele Unirii celor trei provincii au fost întărite prin decrete regale, după care, regele Ferdinand, în baza rapoartelor lui Alexandru Vaida-Voievod, președintele Consiliului de Miniștri a înaintat, mai întâi Adunării Deputaților și apoi Senatului, cele trei proiecte de lege, însoțite de câte o expunere de motive, prin care decretele din 1918 erau supuse ratificării, fiind astfel învestite cu putere de lege de către primul Parlament al României Mari.

1 decembrie 1918 a însemnat și întoarcerea familiei regale în București și la Palatul Cotroceni. Familia regală a României se întorcea în capitala țării învingătoare, alături de armata sa și în entuziasmul populației eliberate de sub ocupația germană.

Ajunsă la Palatul Cotroceni, regina Maria nota în Povestea vieții mele: „Ne-am întors! Cu adevărat ne-am întors acasă după un surghiun de doi ani. Să îndrăznesc oare să rostesc marele cuvânt? Ne-am întors triumfători”.

Anul 1919 a adus continuarea procesului de consolidare a Marii Uniri și recunoașterea ei pe plan internațional în cadrul Conferinței de Pace de la Paris. Diplomația românească și regina Maria au contribuit din plin la procesul de confirmare pe plan internațional a Marii Uniri a românilor. Regina Maria a avut întâlniri cu Georges Clemenceau, prim-ministrul Franței și, totodată, președintele Conferinței de Pace de la Paris, apoi a fost primită la Palatul Elysee de președintele Raymond Poincaré, care i-a înmânat Marele Cordon al Legiunii de Onoare, decorație care se conferea șefilor de stat în exercițiul funcțiunii. Regina a mers apoi la Londra, unde a fost primită de regele George al V-lea, după care a revenit la Paris, pentru a se întâlni cu președintele american Woodrow Wilson.

În primăvara anului 1919, ca un gest simbolic de consfințire a unei realități existente, regele Ferdinand și regina Maria au efectuat o călătorie în Transilvania, vizitând mai multe orașe: Oradea, Carei, Baia Mare, Jibou, Bistrița, Cluj, Turda, Alba Iulia, Blaj, Sibiu, Făgăraș. În toate aceste orașe, suveranii au fost întâmpinați cu un mare entuziasm de către populație, al cărei vis de a se uni cu patria mamă se împlinise. Celelalte provincii românești, Bucovina și Basarabia, au fost vizitate de suverani în perioada 16-25 mai 1920. Orașele în care s-au oprit au fost Suceava, Putna, Rădăuți, Cernăuți, Hotin, Bălți, Chișinău, Cetatea Albă, Basarabeasca, Bolgrad, Reni, fiind din nou primiți cu mare entuziasm de către populație. Consfințirea Marii Uniri a fost definitivată odată cu încoronarea regelui Ferdinand și a reginei Maria la Alba Iulia la 15 otombrie 1922.

Proiect expozițional itinerat în țară și în străinătate

Expoziția Marea Unire. De la victoria în Primul Război Mondial la încoronarea suveranilor României Mari este în primul rând una fotodocumentară, dar sunt expuse și obiecte, în primul rând medalii și decorații ale Unirii, albume de fotografii, câteva dintre tratatele semnate de România la Conferința de Pace (texte tipărite în limba română), presa vremii (Săptămâna Ilustrată, Universul, Adevărul, Alba Iulia, obiecte personale care au aparținut liderilor mișcării naționale din Transilvania  – lornion din argint, care i-a aparținut lui Iuliu Maniu, ceas de buzunar din argint, ștampila/parafa de avocat care au aparținut omului politic Ionel Pop, nepotul lui Iuliu Maniu, manuscris al istoricului Ioan Lupaș referitor la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, broșura ”Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, 1 decembrie 1918” cu semnătura lui Vasile Goldiș, cocarde tricolore, cărți poștale cu imagini de la Serbările Încoronării etc.

Ca de fiecare dată, Muzeul Național Cotroceni s-a bucurat de sprijinul unor instituții partenere de prestigiu: Ministerul Afacerilor Externe-Arhiva Diplomatică, Arhivele Naționale ale României, Muzeul Municipiului București, Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia, Biblioteca Centrală Universitară „Carol I“, Asociația Culturală „Pictor Octavian Smigelschi“, Sibiu, colecția Daniel Obreja, colecția Daniel Mladin, colecția Alexandru Bârsan.

Demersului nostru i s-a alăturat Muzeul Național de Istorie a Moldovei, Chișinău, care ne-a pus la dispoziție valoroase imagini privind vizita regelui Ferdinand și a reginei Maria la Chișinău în primăvara anului 1920.

Proiectul expozițional Marea Unire. De la victoria în Primul Război Mondial la încoronarea suveranilor României Mari început în luna ianuarie 2018 a deschis Anul Centenarului Marii Uniri la Muzeul Național Cotroceni și a fost itinerat în țară și în străinătate, poposind la Brașov, Galați, Iași, Alba Iulia, Râșnov, Constanța, Tecuci. În afara granițelor, expoziția a fost prezentată la Istanbul, Riga, Vilnius, Baku, Roma, Ljubljana, Sarajevo și Bratislava.

Expoziția Marea Unire. De la victoria în Primul Război Mondial la încoronarea suveranilor României Mari se va afla pe simeza Muzeului Național Cotroceni până pe data de 27 ianuarie 2019.

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturaţi-vă, cu un Like, comunităţii de cititori de pe