Anul 1918 în discursul public al mișcării de emancipare națională din Republica Moldova (1988-1991)

Sergiu Musteață Publicat la: 20-01-2019

În contextul procesului de restructurare din URSS de la finele anilor ’80, în RSS Moldovenească s-a declanșat mișcarea de susținere a restructurării, care s-a transformat într-o mișcare de emancipare națională. Problemele de bază, lansate în marea majoritatea a republicilor sovietice, au pornit de la aspecte de ordin lingvistic, istoric și identitar. În acest context, o bună parte din locuitorii RSSM, în special moldovenii, au cerut dreptul lor asupra limbii și istoriei românilor. În cadrul mișcării de emancipare națională din RSSM apar treptat referințe la anumite date și evenimente istorice, printre care anul 1918 și unirea Basarabiei cu România. Astfel, la mitingul din 25 iunie 1989 organizat la Chișinău de Frontul Popular, la care au participat peste 50 000 de oameni, s-a aprobat Apelul către Sovietul Suprem al RSSM și CC al PCM, prin care se cerea ca ,,ziua de 2 decembrie, data formării în anul 1917 a Republicii Populare Moldovenești, să fie declarată Ziua Independenței poporului moldovenesc dintre Prut și Nistru”. Apelul mai cerea să se pună capăt falsificării istoriei și să se dea o interpretare obiectivă evenimentelor din anii 1812, 1918 și 1940, iar data de 28 iunie 1940 să fie declarată zi de doliu național.

Pentru a citi integral acest articol te invităm să cumperi revista sau să te abonezi.

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturaţi-vă, cu un Like, comunităţii de cititori de pe