Enciclopedia românilor de pretutindeni

Viorella Manolache Publicat la: 26-11-2019

Enciclopedia Românilor de Pretutindeni constituie rezultanta demersului de cercetare desfășurată în cadrul Institutului de Știinţe Politice și Relaţii Internaţionale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române (concretizare a Acordului de colaborare între Academia Română și Ministerul Românilor de Pretutindeni). Se perpetuează astfel, structural, form(ul)e și metode de lucru specifice, de la cele de exprimare ale spiritului investigator și ale vocaţiei sintetizatoare, la cele de potenţare ale climatului creator, coagulat în jurul momentului aniversar, prilejuit de celebrarea unui veac de la înfăptuirea Marii Uniri.

Românilor de Pretutindeni se recomandă ca ansamblu plurivalent ce oferă indicaţii precise și ample din diverse domenii de cunoaștere și de activitate ale românilor, extinse pe durata unui secol de afirmare plenară. Acest dar este corolarul efortului spiritual-intelectual pe care cercetătorii din cadrul Institutului de Știinţe Politice și Relaţii Internaţionale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române – în majoritate, parte a Departamentului de Relaţii Internaţionale, coordonaţi de către profesorul universitar Dan Dungaciu, Director al Institutului – împreună cu valoroși colaboratori externi, diplomaţi, membri ai Ambasadelor, experţi în varii domenii (de la cele știinţifice, la cele umaniste) etc. – l-au depus pe altarul României Mari, într-un gest a cărui ritualitate amintește de „ceasul plinirii vremii”, la care se referea, politic și spiritual, episcopul Iuliu Hossu. Structural, crochiurile enciclopedice își propun, non-cronologic și non-exhaustiv, vehicularea unui set de informaţii, concepte și constructe operaţionale, indispensabile oricărui demers de definire, analiză, sinteză, comentare și de particularizare a unor instituţii, comunităţi și personalităţi, a unor dezbateri și conferinţe relevante pentru generoasa problematică vizată. Conţinutul enciclopedic presupune referiri la contribuţii știinţifice și umanitare validate de realizări cu impact naţional și universal, definitorii pentru parcursul nostru istoric. Reperarea, cuantificarea, taxonomia și localizarea aspectelor esenţiale certifică amplitudinea interpretării, inerentele dificultăţi, dar și reușitele în sfera performanţelor conceptual-teoretice și pragmatice la care s-au angrenat, vreme de un veac, „românii de pretutindeni”. Metodologic, modelul-cadru utilizat agreează prezenţa „nodurilor” analitice, preocupate de identificarea și de conceptualizarea termenilor adecvaţi perspectivării enciclopedice și interesate de prezentarea lor relevantă și de inerentele dezvoltări pe care le implică (instituţional, cultural, socio-politic) o atare realizare amplă. În egală măsură, reconsiderările și reevaluările acestora sunt corelate cu solicitările exprese ale saeculum-ului, respectându-se statutul de care dispune fiecare domeniu în spirala contemporaneităţii. În cazul „inserturilor” dedicate personalităţilor, se poate remarca insistenţa asupra „tușelor de portret”, a aspectelor semnificative (istoric, știinţific, cultural etc.) din biografie, a importanţei operei și a performanţelor exemplare dintrun/ într-un domeniu sau altul din arealul cultural naţional și internaţional, ca expresie a dimensiunii europenizante și a detentei universale a „omului românesc”, la care visa Constantin Noica. Pe fondul și în contextul aniversar al Centenarului Marii Uniri, se insistă pe cumularea din insertul final al unui capitol edificator (rezultat al colaborării cu Ambasadele românești din ţările/ capitalele contactate), dedicat Marelui Eveniment - „100 pentru Centenar”. Prin urmare, este prezentată Gala premianţilor, proiect organizat și demarat de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, urmată de un bilanţ al personalităţilor marcante, elogiate în cadrul acestei premieri a performanţelor românilor de pretutindeni. Rămânem convinși, alături de patronul spiritual al Institutului de Știinţe Politice și Relaţii Internaţionale, Ion I. C. Brătianu, că „modestia este bună, dar un popor trebuie să aibă conștiinţa limpede despre aceea ce reprezintă [...] și aceea ce trebuie să reprezinte” (Discursul de la Sibiu, 5 august 1919).

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturaţi-vă, cu un Like, comunităţii de cititori de pe