Alegeri europarlamentare şi referendum justiţiar

Florin Grecu Publicat la: 26-11-2019

Introducerea temei justiţiei de către Preşedintele Iohannis pe buletinele vot va suscita emoţii şi pasiuni în rândul electoratului, în perioada campaniei electorale, scopul fiind reprezentat de o prezenţă cât mai mare la vot.

Însă pentru ca referendumul să fie validat este necesară o mobilizare de cel puţin 30% dintre ceţăţenii cu drept de vot, care se presupune că se vor prezenta fizic în centrele de votare. Partidele pro referendum vor mobiliza electoratul pentru ambele voturi, pe când cele anti referendum nu vor mobiliza electoratul la urna justiţiară. Şi într-un caz şi în celălalt, cu o prezenţă mai mare sau mai mică în duminica scrutinului electoral din 26 mai 2019, toate fotoliile din Parlamentul European alocate României vor fi ocupate de aleşi, chiar dacă prezenţa va fi 20% sau de 40%, deoarece votul este proporţional şi nu majoritar. Astfel, problema nu este reprezentată de votul cetăţenilor pentru scrutinul politic de listă ordonată, ci de cel pentru validarea sau nu a referendumului, unde o prezenţă mică la urne a electoratului îl va invalida. Procentul prezenţei cetăţenilor cu drept de vot la urne va transforma votul politic în fotolii de eurodeputaţi. Membrii din România în Parlamentul European se aleg pe bază de scrutin de listă, potrivit principiului reprezentării proporţionale şi pe bază de candidaturi independente. Prin reprezentare proporţională se înţelege faptul că scrutinul nu este unul majoritar, unde invingătorul ia totul. Astfel, reprezentarea cetăţenilor care şi-au desemnat deputaţii în Parlamentul Europen se face în funcţie de voturile obţinute de fiecare partid care trece pragul electoral, în timp ce restul de voturi se redistribuie proporţional partidelor care au obţinut procentul de peste 5 % din totalul voturilor valabil exprimate, la nivel naţional. Prin urmare, unui partid care obţine la urne 15% din voturi i se atribuie 15% din mandate, în funcţie de populaţia statului respectiv, iar prin redistribuire poate ajunge la 18%. În ziua votului, indiferent de simpatiile pentru un anumit candidat, cetăţeanul va ştampila pe buletinul de vot o sigură listă de candidaţi, ordonată descrescător la centrul organizaţiilor politice. La alegerile din 26 mai 2019, cetăţenii vor vota liste închise de partid. Scrutinul de listă semnifică faptul că cetăţeanul votează cu un singur vot mai mulţi candidaţi înscrişi pe aceeaşi listă. Prin urmare, listele închise reprezintă monopolul partidelor politice, iar atribuirea mandatelor fiecarei liste de partid se distribuie proporţional de Biroul Electoral Central în funcţie de numărul de voturi obţinute de fiecare formaţiune politică. În campania electorală care va începe pe 26 aprilie şi se va încheia pe 25 mai, important ar fi ca temele europene majore să fie aduse la cunoştinţa electoratului din România şi să fie discutate în emisiunile televizate de către candidaţii care îşi propun să prindă un loc eligibil pe lista partidelor politice pentru Parlamentul European, însă mobilul alegerilor va fi reprezentant de tema justiţiei care va fi subiect şi obiect în campania electorală. În loc să se realizeze depolitizarea justiţiei, alegerile politice pentru Parlamentul European va transforma referendumul pe justiţie propus de Preşedintele Kalus Iohannis într-o temă de dimensiuni justiţiare, politicianiste şi electoraliste, unde pasiunile şi emoţiile vor electriza partidele politice şi electoratul din ambele tabere ale sferei politice româneşti, mai ales pe reţelele de socializare şi poate chiar pe străzi. Din campanie electorală clasică, introducerea referendumului concomitent cu alegerile pentru Parlamentul European va transforma alegerile din 26 mai 2019 în campanie electoralo-justiţiară. În alegerile pentru Parlamentul European, partidele mici sau chiar partidele noi au mai multe şanse de a obţine procente ridicate, în detrimentul partidelor mari.

Sursa foto: www.gsp.ro

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturaţi-vă, cu un Like, comunităţii de cititori de pe