Românii au votat pentru statul de drept într-o Românie europeană

Anton Carpinschi Publicat la: 26-11-2019

Statul de drept într-o Românie europeană” este mesajul politic al alegerilor europarlamentare şi ale referendumului pentru o justiţie independentă din 26 mai 2019. Într-o Românie căzută accidental în captivitatea unei guvernări populiste şi demagogice, statul de drept şi România europeană au devenit reperele unui electorat lucid şi responsabil. Acesta este electoratul politic maturizat în urma transformărilor structurale produse în societatea românească după aderarea la NATO şi la Uniunea Europeană.

Libera circulaţie a oamenilor şi a ideilor, deschiderea orizontului şi creşterea nivelului educaţional, cultivarea spiritului civic pe fondul unor transformări în structura demografică au generat o semnificativă schimbare a opţiunilor în rândurile electoratului din România. Informat şi motivat, electoratul a simţit şi înţeles rapid că România europeană este imposibilă în absenţa statului de drept. Departe de a fi o „capcană” a alegerilor europarlamentare, referendumul pe tema anticorupţiei şi justiţiei independente a oferit un plus de consistenţă în plan juridic şi moral actului politic al alegerilor. Fără mesajul ferm în favoarea luptei anticorupţie şi statului de drept dat de referendumul pentru justiţie la 26 mai, alegerile europarlamentare din România riscau să rămână, după cum ne arată experienţa anterioară, o rutină electorală puţin interesantă pentru populaţie şi, în schimb, o oportunitate pentru carieriştii şi sinecuriştii care se înghesuie pe scena politică. Statul de drept şi România europeană merg, aşadar, împreună şi trebuie să meargă mereu împreună, pentru consolidarea integrării democratice a ţării noastre în Uniunea Europeană. Consolidarea integrării democratice a României în Uniunea Europeană este vitală pentru poporul român. Poporul român a simţit acest lucru, iar instinctul său politic a funcţionat perfect în faţa urnelor.

Ne aflăm acum în momentul important al evaluării eşichierului politic postelectoral. Alegerile europarlamentare din 2019 au adus transformări şi noutăţi în paradigma politică românească. Vor reuşi partidele şi politicienii să transforme mesajul electoratului de la 26 mai într-un Proiect de ţară fezabil? O Românie democratică, modernă, puternic integrată în structurile, mecanismele şi procedurile unei Uniuni Europene aflată într-o nouă configuraţie politică după alegerile europarlamentare din 26 mai? Vor reuşi partidele şi politicienii să rezolve într-un mod rezonabil raportul dintre interesele privat- partinice angajate în competiţia politică (politics) şi interesul public prezumat în politicile sectoriale (public policies)?

Partidul Social Democrat, marele perdant al alegerilor europarlamentare va încerca să minimizeze impactul unei înfrângeri dezastruoase contabilizate prin: înjumătăţirea scorului electoral, explicabilă prin rezultatele unei guvernări falimentare; obstrucţionarea de către guvernul coaliţiei PSD-ALDE a alegerilor libere din diaspora; compromiterea ideii social-democrate prin politicianismul unei camarile de partid; ieşirea ruşinoasă din scenă a preşedintelui în exerciţiu al PSD şi al Camerei deputaţilor. Din câte se poate observa în zilele acestea, miza PSD rămâne păstrarea guvernării şi a majorităţii în Senat şi Cameră, continuarea finanţării preşedinţilor consiliilor locale şi a primarilor PSD, specularea diverselor conjuncturi politice ce nu vor întârzia să apară. Una din aceste conjuncturi se întrezăreşte într-o eventuală colaborare PSD - ProRomânia, o colaborare posibilă între un străvechi PSD supravieţuitor (PDSR, FSN etc.) ce va încerca o cosmetizare superficială şi ProRomânia născută din dizidenţii şi excluşii din PSD, un partid ce se doreşte însă unul social-liberal. Este, desigur, o colaborare problematică, alimentată de relaţii complicate de familie politică răvăşită de vechi certuri şi conflicte interne.

În ceea ce priveşte câştigătorii alegerilor, nici aceştia nu sunt scutiţi de probleme şi dileme. Se ştie că gestionarea unei victorii este mai dificilă decât obţinerea victoriei, iar riscurile compromiterii unei victorii electorale sunt, mai totdeauna, suficient de mari. Dacă Partidul Naţional Liberal şi Alianţa 2020 USRPLUS vor evolua împreună sau separat la alegerile prezidenţiale este o chestiune de strategie politică a formaţiunilor în cauză. Dincolo de aceasta, important mi se pare să avem în centru şi dreapta eşichierului politic, partide oneste, competente şi bine organizate, partide atât de necesare democraţiei liberale şi consolidării integrării democratice a României în Uniunea Europeană. La fel de important mi se pare ca, imediat, aceste forţe politice să coopereze pentru implementarea legislaţiei adiacente tematicii referendumurilor. Am în vedere justiţia independentă, implicit corectarea greşelilor din codul penal şi codul de procedură penală înainte de intrarea acestora în vigoare. Pe lista, desigur incompletă, a obiectivelor colaborării forţelor politice democratice mai apar într-o ordine aleatorie: adoptarea rapidă a legii pentru votul electronic, votul prin corespondenţă şi alegeri locale cu două tururi; simplificarea procedurilor accesării fondurilor europene şi, mai ales, eficientizarea folosirii acestora plecând de la nevoile reale ale societăţii româneşti; finalizarea procedurii privind accesul României la spaţiul Schengen; legislaţie unitară în Uniunea Europeană privind mecanismul de colaborare şi verificare în justiţie; elaborarea şi aplicarea coerentă a politicilor migraţioniste; eficientizarea activităţii antiteroriste.

Ne aflăm în faţa unui nou început. După cum spune o veche vorbă din popor, „la situaţii noi, oameni noi!”. La 30 de ani de la revoluţia din decembrie, în viaţa activă a intrat o nouă generaţie. Copiii şi tinerii de la revoluţie sunt acum generaţia matură şi responsabilă, racordată la problemele şi provocările globalizării şi multiculturalismului lumii contemporane. În aceste circumstanţe, ar fi o mare greşală să ratăm şansa unui nou început câştigat prin victoria spiritului civic în lupta pentru democraţia liberală într-o Uniune Europeană cât mai puternică şi coerentă.

Sursa foto: newsweek.ro

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturaţi-vă, cu un Like, comunităţii de cititori de pe