Alegerile pentru alegerile europarlamentare din Germania. O analiză la „cald”

Ursula Ollendorf Publicat la: 26-11-2019

Dacă în emisiunea cu caracter politico-satirică „Heute- Show” din 10 mai 2019, participanţii se plângeau să nu există o campanie electorală plină de viaţă în mass-media, în ultimele două săptămâni aceasta s-a trezit. Partidele au început să îşi promoveze temele de campanie, ce sunt specifice realităţilor interne ale Germaniei, cum ar fi: încălzirea globală, dispariţia a 180 de specii în fiecare zi, lupta între multinaţionalele care îşi impun regulile în economie şi exigenţele umanităţii, problemele mediului înconjurător care afectează micii producători, etc.

Această mică introspecţie în situaţia internă a Germaniei ne aduce să vorbim imediat despre adevăraţii câştigători ai alegerilor europarlamentare: verzii. Aceştia au câştigat 20,5% din voturi, ceea ce reprezintă o creştere cu 9,8% faţă de acum cinci ani. În acelaşi timp, marile partide politice care actualmente formează Marea Coaliţie în Germania CDU/CSU (creştin democraţii ) şi SPD (social democraţii) au suferit mari pierderi (-6,4 % pentru creştin democraţi şi chiar 11,5 % social democraţi). La Tagesschau.de (telejurnalul online care a prezentat cifrele) a realizat o analiză în funcţie vârsta votanţilor, şi a arătat că creştin democraţii au avut un număr sensibil egal cu cei ai vezilor la categoria de vârstă, peste 45 de ani. Această categorie de vârstă nici măcar nu îi ia în considerare pe social democraţi, cifra apropiindu-se de doar 7%. La întrebarea: care sunt partidele politice care răspund în acest moment cel mai bine problemelor ce ne aşteaptă în viitor, 17% şi-au arăta încrederea în partidul verzilor, 18% în CDU, în timp ce SPD, a rămas undeva printre ultimele locuri. Tinerii, în schimb, cei mai tineri votanţi, au votat covârşitor de mulţi cu verzii. O mică surpriză ne oferă răspunsul la întrebarea: Ce temă a determinat luarea deciziei de a vota cu un partid politic? La această întrebare, 48% au răspuns, tema mediului înconjurător, 43% au optat pentru siguranţa socială, precum salariul sau nivelul chiriilor, 35% au fost interesaţi de problema păcii, iar 25% au fost influenţaţi de tema migranţilor. Concluzia care reiese din analiza acestor date este că problema mediului înconjurător i-a interesat şi pe votanţii altor partide în afara verzilor. Iar 56% consideră că verzii sunt cei mai bine pregătiţi pentru a răspunde acestor sfidări. Siguranţa socială reprezintă 48% din preocupările celor care au votat, iar această temă era una specifică social democraţilor. Germania, în anii '70 şi '80 a cunoscut mari personalităţi social democrate precum Willi Brandt şi Helmut Schmidt. Reformele promovate de aceştia în domeniul politiciilor de formare profesională a tinerilor a provocat o majoră revenire economică, care a adus Germania la nivelul celor mai dezvoltate state la nivel mondial. Astăzi, numărul celor care votează SPD scade în mod constant. O cauză fundamentală a fost aşa numita „Agenda 2010” a cancelarului Gerhard Schröder care a impus o majoră privatizare a domeniilor sociale, ceea ce a produs o pierdere a identităţii social democraţiei. 62% dintre germani declară că nu ştiu ce doctrină are SPD, iar 35% dintre cei care fac parte din electoratul captiv al partidului, declară acelaşi lucru, iar 39% critică elitele partidului că au renunţat la propriile valori social – democrate. Astăzi, la 30 de ani de la căderea Zidului , avem următoarea distribuţie a voturilor la nivel naţional. Harta electorală ne arată că noua forţă de extremă dreapta AfD (culoare albastră) a primit 11% din voturi. Cele mai puternice centre de susţinere electorală se regăsesc în fosta RDG, iar această realitate este confirmată atât în cadrul alegerilor locale cât şi a celor naţionale. Este clar că unificarea are în continuare multe teme problematice pe care trebuie să le confrunte şi să le depăşească. Aceeaşi hartă ne arată că creştin democraţii i-au expulzat pe social democraţii din propriile fiefuri electorale, unde aveau o mai mare legitimitate să existe, adică în marile centre industriale, în aşa numită zonă Ruhr, care în ultimele decenii a suferit schimbări structurale. De exemplu, acele industrii care odată reprezentau motorul economic al Germaniei au cunoscut în anii '50, '60, un puternic fenomen migrator, care, în acei ani, îi caracteriza pe spanioli, italieni, greci, turci, veniţi în baza unor contracte individuale, au început să decadă, în mod progresiv. Acordarea dreptului la vot pentru aceşti migranţi a fost calul de bătaie al SPD. În prima fază, industria cărbunelui, şi după aceea, cea a oţelului, al industriei de maşini, au intrat în criză, ceea ce a produs un fenomen al şomajului foarte mare. Eşecurile electorale ale SPD care au urmat au demonstrat că acest partid nu a reuşit să găsească răspunsuri la noile probleme cu care se confruntă populaţia aflată la a doua sau la a treia generaţie în Germania, şi trăiesc în aşa numitele zone „multiculturale”. În perioadă de criză, precum cea pe care o trăim astăzi, reapar probleme care fuseseră ascunse, dar care nu au fost rezolvate niciodată. Astăzi, aceste zone se confruntă cu probleme similare cu cele din perioada RDG. Guvernul a preferat să nu îşi aplece privirea asupra acestor probleme şi, ca urmare, nu a implementat politici pentru dezvoltarea bunăstării, pe care, o economie înfloritoare, precum cea a Germaniei o produce. Nici măcar SPD nu a mai făcut un efort pentru a identifica un bazin electoral în această zonă. Oricum, la încheierea acestor alegeri europarlamentare, putem considera ca fiind un succes creşterea numărului de participanţi la vot, de la 48,4% în 2014, la 61,4% în 2019. Participarea la vot este un simptom al faptului că cetăţeni revin în spaţiul public şi îşi reafirmă interesul pentru susţinerea propriilor interese în interiorul instituţiilor. Dar, acum, aceste instituţii trebuie să lucreze în interesul cetăţenilor, iar problemele pe care trebuie să le rezolve sunt nenumărate. Traducere realizată de Sabin Drăgulin

Sursă foto: tagesschau.de

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturaţi-vă, cu un Like, comunităţii de cititori de pe