Despre rezultatele alegerilor europarlamentare din Polonia

Michał Gierycz Publicat la: 26-11-2019

Rezultatele alegerilor pentru Parlamentul European din Polonia par să reprezinte o veritabilă surpriză din mai multe puncte de vedere, deşi mulţi prevedeau deja victoria partidului Lege şi Justiţie (PiS).

Prima surpriză a constituit-o rata de participare la vot: atingând un procent de 45,68%, acesta este considerat cel mai mare înregistrat vreodată la alegerile europarlamentare din Polonia. Numai în capitala ţării prezenţa la vot a ajuns la 60%. Acest lucru pare să ne ofere câteva indicii importante despre cum se vor desfăşura alegerile parlamentare din Polonia, care vor avea loc în toamnă.

Cea de-a doua surpriză o reprezintă scorul obţinut de partidul Lege şi Justiţie, câştigător detaşat al alegerilor (cu 45,38% din numărul de voturi, acesta şi-a asigurat 27 de locuri în Parlamentul European), în timp ce coaliţia partidelor din opoziţie (European Coalition), condusă de Platforma Civică (PO) a avut un rezultat mult mai slab (cu 38% din voturi şi 22 de locuri în PE). Este un succes fără precedent în istoria PiS, în ciuda serioasei mobilizări a opoziţiei; pentru alegerile europarlamentare, aceasta din urmă nu a format doar o coaliţie a cărei membri promovează ideologii politice diverse (Platforma Civică – de centru; Alianţa Stângii Democratice (SLD) – de orientare stânga, postcomunist; Modern Party (Nowoczesna) – partid liberal de stânga; Partidul Ţărănist Polonez (PSL) – de centru-dreapta), favorizând politicieni bine cunoscuţi în Parlamentul European şi beneficiind de susţinerea publică a Preşedintelui Consiliului European, Donald Tusk. S-a investit de asemenea, întro campanie agresivă, prezentând printre altele, o imagine negativă şi antieuropeană a PiS (Partid Polexit) şi calomniindu-i principalii candidaţi, printre care Ryszard Czarnecki, fostul Vicepreşedinte al Parlamentului European. Mai menţionăm: o lună de proteste în întreaga ţară, organizate de profesorii din învăţământul preuniversitar; acuzaţiile nefondate referitoare la manipulările financiare efectuate de liderul PiS, Jarosław Kaczyński şi de prim-ministrul Mateusz Morawiecki; şi nu în ultimul rând, scandalul de proporţii privind pedofilia din sânul Bisericii Catolice din Polonia. Partidul Lege şi Justiţie a avut de asemenea o campanie activă, fără precedent: acesta nu a investit doar în mitinguri uriaşe cu toţi liderii săi, organizate pe întreg teritoriul ţării, formând un grup de politicieni de primă mână pentru a candida la alegerile europarlamentare, ci a şi învins definitiv Coaliţia Europeană, prezentând un program politic concret (parţial centrat pe domeniul social). Toate acestea le-au adus în cele din urmă o victorie importantă, care a depăşit toate aşteptările.

Cea de-a treia surpriză o constituie faptul că aproape toate partidele mici au avut parte de un eşec total. Două partide de dreapta (Confederaţia/ Konfederacja şi Kukiz 15’) şi unul de stânga (partidul „Împreună”/Razem) nu au reuşit să atingă pragul de 5%, neprimind astfel niciun vot. Doar partidul Wiosna („Primăvara”), de orietare stânga, a obţinut 6% din voturi şi implicit, 3 locuri în cadrul Parlamentului European. Totuşi, succesul lor este unul relativ, întrucât sondajele din luna aprilie considerau că Wiosna ar fi putut obţine un procent de 9-10%.

Rezultatele alegerilor europarlamentare din acest an au arătat că partidul Lege şi Justiţie (PiS) are în Parlamentul European, 10 membri în plus faţă de anul 2014 (27:17); Platforma Civică (PO) are cu 5 membri mai puţin (18:13); partidul postcomunist Alianţa Stângii Democratice a obţinut un mandat în plus (4:3), iar Partidul Ţărănist Polonez (PSL) a pierdut unul (3:4). Astfel, devine clar că marele înfrânt al acestor alegeri a fost partidul Platforma Civică, fapt care creează deja în mod vizibil, numeroase tensiuni în rândul membrilor săi. Înaintea alegerilor parlamentare din Polonia, care vor avea loc în toamna acestui an, rezultatele antagonice ale partidelor PiS şi PO par să indice faptul că partidul Lege şi Justiţie are o şansă reală de a guverna independent în următorii patru ani. Traducere realizată de ANA MARIA ROȘCA

Sursa foto: www.euractiv.com

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturaţi-vă, cu un Like, comunităţii de cititori de pe