Tablourile lui Jheronimus Bosch – o imagine a lumii actuale?

Petru Clej Publicat la: 21-08-2020

Trebuie să recunosc că acest titlu este un truc. Nu trebuia să vină pandemia de coronavirus ca să-ți pui această întrebare, valabilă în ultimii 500 de ani. Dar dacă tot v-am captat atenția, profit a vă povesti despre un eveniment de excepție la care am luat parte acum patru ani, în calitate de mare admirator al lui Bosch, nicidecum de expert de artă în vreun fel.

În orașul 's-Hertogenbosch din Olanda, a fost deschisă în 2016, pentru câteva luni, expoziția Bosch 500, dedicată celebrului pictor Jheronimus (latinizat: Hyeronimus) Bosch, născut acolo la mijlocul secolului al XV-lea și decedat în 1516.

Expoziția a reunit tablouri, desene și tripticuri provenite din colecții publice sau particulare din întreaga lume și a suscitat un extraordinar interes.

Tablourile au fost expuse la Muzeul Brabantului de Nord, în spatele unor geamuri luminate, în sală fiind întuneric, ceea ce a creat o atmosferă specială. În total, au fost expuse 20 de tablouri, 19 schițe și mai multe tripticuri, provenite de la mari muzee din Belgia, Franța, Statele Unite, Spania, Germania sau Marea Britanie, dar și din colecții particulare. Printre tablourile lui Bosch s-au numărat: tripticul Judecata de Apoi, Ecce Homo, Carul cu FânSfântul Ioan din Patmos. A lipsit însă, cea mai celebră operă a sa, tripticul Grădina deliciilor pământești, iar motivul absenței îl veți afla mai jos.

De asemenea, trebuie menționat faptul că unele tablouri nu sunt ale marelui pictor, ci aparțin unor anonimi din atelierul său, fiind reproduceri fidele. 

Grădina deliciilor pământești

Cine dorește să vadă, în integralitate, operele lui Bosch, o poate face într-un loc situat la 15 minute de mers pe jos de la Muzeul Brabantului de Nord – la Centrul Jheronimus Bosch, aflat într-o fostă bazilică romană.

Foto: Petru Clej, Grădina deliciilor pământești (reproducere)

Acolo sunt expuse reproduceri de foarte bună calitate ale tuturor operelor sale, printre care, la loc de frunte, este expus tripticul Grădina deliciilor pământești, al cărui original se află la Muzeul Național Prado, al Spaniei, de la Madrid, care nu a acceptat să-l împrumute expoziției Bosch 500, invocând imposibilitatea transportului în siguranță.

Opera reprezintă reunirea a trei tablouri: cel din stânga abordează creația omului de către Dumnezeu, cel din mijloc reprezintă ispitele și căderea în păcat a oamenilor, iar cel din dreapta înfățișează pedepsele pe care le primesc păcătoșii din partea unor creaturi fantastice – de fapt, niște demoni. De altfel, creaturile fantastice din acest triptic, cu precădere păsări, au lăsat o impresie durabilă în istoria artei universale. 

Interpretarea detaliilor din acest triptic a rămas până azi controversată, imaginația și subtilitatea lui Bosch dându-le bătăi de cap și celor mai mari critici de artă.

Primul suprarealist

Străzile din 's-Hertogenbosh au fost pavoazate cu pancarte în care apăreau personaje din acest triptic; pe străzi erau expuse mulaje ale personajelor sale, iar în vitrinele multor magazine erau lipite abțibilduri cu personajele fantastice ale lui Bosch.

Foto: Petru Clej, Reproducere a unor personaje ale lui Bosch

Orașul medieval din sudul Olandei a avut de ce să-i fie recunoscător fiului său cel mai vestit: din gara feroviară s-au revărsat în permanență vizitatori veniți din toate colțurile lumii să vadă această fantastică expoziție, contribuind la umplerea vistieriei locale. Nu i-au descurajat pe turiști, printre care mă aflam și eu (ca să mă laud), nici atentatele islamiste de la Bruxelles (chiar din gară, ceea ce m-a obligat să urmez o rută ocolitoare ca să ajung în Olanda), din 22 martie 2016, soldate cu 32 de victime, de care le aduc aminte polițiștii olandezi înarmați până în dinți, postați la ieșirea din gară. 

Bosch a fost un pictor cu mult înaintea timpului său – unii l-au denumit chiar primul suprarealist, care a influențat artiști precum Salvador Dali, în secolul al XX-lea. El s-a inspirat din teme religioase pe care le-a tratat însă, într-un mod complet atipic perioadei în care a trăit. Preocupat de păcatul originar, de viața de apoi și de destinul omului în raport cu Divinitatea, Bosch este actual și în mileniul al treilea.

Atentatele de la Bruxelles, oraș aflat la numai două ore de mers cu trenul de s’Hertogenbosch, au reamintit omenirii că demonii care populează tablourile lui Bosch nu sunt doar rodul unei imaginații foarte bogate, ca cea a marelui pictor olandez, mort acum 500 de ani. A, să nu uit! Și pandemia de coronovirus a activat, dacă mai era nevoie, demonii de care pomeneam în paragraful anterior...

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturaţi-vă, cu un Like, comunităţii de cititori de pe