Beethoven 250 – emoţie, inspiraţie, înălţare – Revoluţionarul – pianista Alina Bercu

Petru Clej Publicat la: 27-08-2020

La un sfert de mileniu de la nașterea sa, Ludwig van Beethoven rămâne titanul muzicii clasice universale, o spune chiar pianista Alina Bercu, care este o interpretă asiduă a compozițiilor sale.

Alina Bercu: Legătura mea cu Beethoven a devenit mult mai intensă în ultima perioadă, pentru că am învățat toate sonatele pentru pian pe care le-a scris – sunt 32 la număr, și în același timp, sonatele pentru pian și vioară. Chiar și înainte de acest proiect, Maraton îi spune, mi-a plăcut foarte mult și m-am simțit foarte în largul meu cu acest compozitor și am avut în repertoriu, chiar de mai mulți ani, și concertele lui pentru pian și orchestre. Dar ce îmi place la el este această lipsă a compromisului, caracterul revoluționar, un mare titan aș spune. Știm, de fapt, că nu a fost un tip foarte blând sau tolerant, ba din contră…

Petru Clej: Ceea ce l-a făcut foarte nepopular printre semenii săi…

Alina Bercu: Absolut. Dar acest fel în care el s-a impus a constituit, într-adevăr, o revoluție în istoria muzicii și a pianisticii în mod special, pentru că și datorită lui sau datorită lui în primul rând, tot ce au însemnat instrumentele acestea, pian și strămoșii acestui instrument, s-au dezvoltat grație stilului lui.

Petru Clej: Din punct de vedere al interpretării, ce probleme pune Beethoven?

Alina Bercu: Beethoven este un compozitor foarte complex, e greu de generalizat. Poate compune extraordinar de aerat, de filosofic, dar în același timp, foarte dur, foarte direct, fără menajamente. Este o paletă foarte largă de trăiri și de emoții în scriitura lui. Sunt cele mai variate și cele mai fine variațiuni în stilul lui.

Petru Clej: Și tehnic, care vi s-a părut cea mai dificilă dintre compozițiile sale?

Alina Bercu: Sincer, ultimele sonate, probabil sonata Opus 101 și celebra Hammerklavier 106 sunt extraordinar de dificile. Hammerklavier 106, în primul rând, pentru că durează aproape o oră, deci este o piesă care, practic, nu se termină niciodată. Iar Opus 101 este, din punctul meu de vedere și nu numai – am vorbit cu mulți colegi pe tema asta –, o piesă care de la prima până la ultima notă este extraordinar de incomod scrisă. Nu te poți relaxa nici măcar o secundă. Da, ca pianist ai întotdeauna senzația că o să aluneci, că o să te dezechilibrezi, te desincronizezi. E puțin ciudat.

Petru Clej: Ce sentimente vă creează Beethoven când îl interpretați?

Alina Bercu: După cum am spus, sunt foarte multe sentimente pe care le poți avea atunci când cânți, dar în general, când ești pe scenă și prezinți o lucrare, nu prea îți permiți să te ia valul în niciun fel. Când ești obișnuit și faci asta, sigur, ai mintea foarte limpede, știi exact ce se întâmplă, ce ai de făcut, ce urmează, îți dozezi energiile, emoțiile foarte bine și diferă foarte mult această stare, resimțită pe scenă, față de momentul în care ești în sală și asculți. Acolo este o cu totul altă situație.

Foto: Alina Bercu

Petru Clej: Deci, vă dedublați, într-un fel, interpretul cu iubitorul de muzică.

Alina Bercu: Aș spune că da, dar în același timp, trebuie să recunosc că poate mi-e mai greu să stau în sală și să ascult vreun coleg, pentru că știu exact ce se întâmplă și intru atât de bine în rolul interpretului…

Petru Clej: Deveniți critică?

Alina Bercu: Uneori, am senzația că atunci când nu am controlul și ascult pe altcineva, aud altceva decât știu că trebuie să se întâmple, sau e interpretat în alt fel, da, e o ușoară senzație de disconfort, uneori.

Petru Clej: Și ca o concluzie, ce înseamnă Beethoven în istoria muzicii și chiar a omenirii?

Alina Bercu: Revoluție.

Petru Clej: Deci, Beethoven a reușit să influențeze lumea.

Alina Bercu: Beethoven a reușit să influențeze lumea. Sigur, dacă ne uităm la mulți compozitori, mulți au schimbat lumea și istoria muzicii, fiecare în felul lui, dar un revoluționar mai mare ca Beethoven, un titan mai mare ca el nu știu dacă există.

Alina Bercu interpretează Concertul nr. 5, Imperial, de Ludwig van Beethoven:

Foto copertă: www.filarmonicaarad.ro

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturaţi-vă, cu un Like, comunităţii de cititori de pe