Să faci, în zile înăbușitoare de vară și în plin sezon al vacanţelor, două zile intitulate „Centenar Marin Preda” este o performanţă. Să organizezi aceste zile și să ai și un public numeros, care a stat și în picioare pentru Marin Preda, după ce s-au ocupat toate locurile din sala Perpessicius a Muzeului Naţional al Literaturii Române, ţine de miracol. Sau poate așa arată normalitatea și nu ne dăm noi seama, cârcotași și defetiști.
Cert este că Muzeul Naţional al Literaturii Române a punctat Centenarul Marin Preda fix în ziua nașterii acestuia, chiar pe 5 august 2022. De fapt, au fost două zile. Pe 4 august, seara, s-a vernisat expoziţia de fotografii și manuscrise dedicate lui Marin Preda. Încă de la acel moment inaugural, MNLR s-a dovedit neîncăpător. Apoi, a urmat proiecţia filmului Moromeţii 1, la care au participat regizorul Stere Gulea, actorul Victor Rebengiuc și directorul de imagine Vivi Drăgan Vasile. În a doua seară, s-a difuzat Moromeţii 2, prezentarea fiind făcută de Tudor Giurgiu, producătorul filmului. Am aflat, cu acest prilej, că Stere Gulea pregătește un Moromeţii 3, scenariul fiind gata. Urmează filmările în această toamnă, premiera fiind programată pentru 2023.
Pe 5 august, a urmat o zi plină. Spre deosebire de alte colocvii, plicticoase, în care se citesc pagini întregi în faţa unei săli pustii, la „Centenarul Marin Preda”, cei mai mulţi dintre invitaţi au vorbit liber și au interacţionat cu publicul. S-au pus întrebări, opera lui Marin Preda fiind analizată în detaliu, și cu referinţe la contextul epocii, la cum apăsa sistemul asupra literaturii și cum reușea Marin Preda să surprindă și să evite să fie „pe linie”. De fapt, Moromeţii, publicat în 1955, a fost un roman excepţional, o insulă de literatură autentică într-un ocean de compromisuri și de maculatură.
Profesorul Eugen Simion n-a mai deschis Colocviul, din motive de sănătate. Cuvântul de deschidere a fost rostit de Ioan Cristescu, directorul MNLR, iar conferinţa inaugurală a fost susţinută de Mariana Sipoș („Marin Preda în lumina eternă a zilei de vară”). Au mai avut substanţiale intervenţii, în ordinea prezentării: Silviu Angelescu, Bogdan Creţu, Cosmin Ciotloș, Paul Cernat, Liliana Corobca, Cristian Fulaș, Alex Goldiș, Vasile Popovici. A fost lansat și întregul poștal, „Centenarul nașterii, Marin Preda”, sub egida „Oameni, fapte, valori”, proiect realizat de Romfilatelia și prezentat de Cristina Popescu, director general.
Într-o zi de august, MNLR s-a umplut de public. Au venit oameni nu doar din București, ci și din Galaţi, Sibiu, Pitești, Craiova, Ploiești, Târgoviște, Bacău. Cele mai aprinse discuţii au fost când s-a ajuns la partea despre Marin Preda în școală și în manuale. Remarcăm că numeroși elevi și profesori de limba și literatura română au venit la MNLR. Din păcate,pentru literatura postbelică se face prea puţin în orele de literatură română (Marin Preda s-a scos de la bacalaureat și în 2021, și în 2022, așa cum s-au scos Nichita Stănescu, Marin Sorescu, opzeciștii nefiind nici măcar amintiţi în programă!), iar literatura română de după 1989 rămâne un teren neexplorat. Au vorbit în faţa publicului Irina-Roxana Georgescu, profesoară de limba română la Colegiul Naţional „Sfântul Sava” din București, și Diana Maria Dumitru, elevă în clasa a XII-a, la Colegiul Naţional Bilingv „George Coșbuc” din București. Diana Maria Dumitru a punctat care este relevanţa în liceu a operei lui MarinPreda: „Am citit Moromeţii (ambele volume) încă din clasa a IX-a. Destui colegi au citit măcar Moromeţii, volumul 1. Sunt captivaţi de stilul cald al romancierului, de simţul fin al umorului şi de tonul familiar şi constant. Sunt surprinşi de scena antologică, tăierea salcâmului, din primul volum din Moromeţii, de tabloul unei familii imperfecte, în declin, ce se destramă din cauza regimului politic, al unei femei obediente, ce se găseşte într-o relaţie de subordonare, cu nuanţe conflictuale, al unui mezin umilit si împovărat, dar cu potenţial intelectual deosebit. De asemenea, în mintea absolventului de liceu rămâne sintagma Moromete- ţăranul filosof, în timpul anilor de şcoală adunându-se anumite clişee în jurul operei marelui prozator şi al personajelor sale. Trebuie să spun că romanul Moromeţii este citit și cunoscut în rândul elevilor, dar este şi singurul inclus în curriculum, aşadar, singurul căruia îi acordăm atenţia cuvenită”.
Dezbaterile de la „Centenar Marin Preda” au fost filmate de MNLR și ele pot fi văzute de oricine pe platforma video culturaindirect.ro (excelentă iniţiativa MNLR să păstreze mărturii video de la evenimentele sale cele mai importante!). Istoricul literar Stan V. Cristea a prezentat volumul Marin Preda. Anii formării intelectuale (Editura Aius, Craiova, 2022) și a primit o Diplomă de Excelenţă din partea MNLR pentru modul în care susţine memoria și cercetarea operei lui Marin Preda.
Dacă la MNLR a fost sărbătoare, un drum la Siliștea Gumești, în satul natal al lui Marin Preda, ar putea să vă deprime. Comuna este la două ore demers de București, în Câmpia Română, în judeţul Teleorman. La Siliștea Gumești există un Centru Memorial „Marin Preda”, în fosta școală a satului, unde a învăţat Marin Preda și unde s-au păstrat băncile din anii ’30 și sunt câteva panouri cu fotografii făcute de Vasile Blendea din viaţa lui Marin Preda, câteva facsimile după publicaţiile în care a scris Marin Preda. Centrul este sub îngrijirea Consiliului Local al comunei Siliștea Gumești, care nu are bani să-l întreţină și să-l dezvolte. Nu există un ghid sau un muzeograf angajat, care să facă o scurtă istorie a locului, nu sunt bani pentru așa ceva, pentru o funcţie care să însemne un om pregătit să vorbească unor vizitatori. Nu sunt pliante, vederi, cărţi la vânzare din opera lui Marin Preda. Nu are cine să le producă, nu are cine să le distribuie. Dacă sunt doritori să intre în fosta sală de clasă a lui Marin Preda, primarul comunei, Stelian Niculae, le poate deschide ușa și poate să le spună câteva cuvinte.
Centrul Memorial de la Siliștea Gumești ar trebui dezvoltat fie de Consiliul Judeţean Teleorman, fie de autorităţile centrale, de Ministerul Culturii. Nimeni nu s-a interesat, implicat, n-a prevăzut vreun leu în bugete judeţene sau naţionale așa încât comuna Siliștea Gumești să devină punct de interes și de vizitat, pe o hartă a literaturii române. Iar casa în care s-a născut Marin Preda nu mai este, în prezent, nici casă (plouă într-o parte a casei), nici casă de patrimoniu (n-a fost refăcută), nici casă memorială. Casa a fost cumpărată de Marius Tucă („de peste zece ani”, afirmă primarul Stelian Niculae), realizatorul tv nefăcând nimic pentru a o pune în valoare ca loc reprezentativ al literaturii române. Prin urmare, dacă vreţi să aflaţi câte ceva despre Marin Preda nu vă opriţi la Siliștea Gumești. Veţi fi dezamăgiţi!
