Despre artă contemporană cu Mariana Ioniță, artist și curator în Austria: „Nu am niciun manifest artistic, dar cred în puterea educației prin artă…”

Mariana Ioniță, originară din Onești (n. în 1959), a studiat la Liceul de Muzică și Arte plastice „Octav Bancila” Iași, secția Arte plastice, grafică și arte decorative. Între 1985-1990 a urmat cursurile Facultații de Filologie, secția Limba și literatura română – Limba și literatura franceză, din cadrul Universității “Al. I. Cuza” din Iași. Iar, din 1993, s-a stabilit în Austria, unde în prezent activează ca artist și curator, având o activitate bogată și rezultate pe măsură.

„Înainte de emigrare, am participat la câteva expoziții de grup și am avut, în acest timp, și două mici expoziții personale la Onești. Una din ele a fost comentată critic de Cornel Galben din Bacău, pe atunci redactor cultural la ziarul local al județului. Din 1999, am reînceput să activez artistic în Austria, după absolvirea unei academii private de artă, la care am și predat ca asistent universitar cursuri de portret – desen și pictură. Din 2005, sunt membră a Asociației artiștilor Plastici din Mistelbach (Kunstverein Mistelbach), oraș în care locuiesc în prezent. Din 2009, sunt membră a IG Bildende Kunst (echivalent cu Uniunea Artiștilor Plastici din România) și a asociației IAA-International Artists Association. Activez, în prezent, în cadrul asociației în colectivul de conducere (co-președinte) și curator la anumite expoziții”, povestește artista.

Vorbiți-ne despre practica artistică. Ce urmăriți în artă, din punct de vedere conceptual? Care sunt motivele și subiectele predilecte în jurul cărora prinde formă arta dumneavoastră?

Am încercat și încerc, prin arta mea, să intru într-un dialog cu publicul, să ajung la un schimb de emoții, gânduri, întrebări și reflecții, să atrag atenția asupra unor aspecte pe care le consider ca fiind prea puțin puse în discuție, ca de exemplu, atitudinea față de copii și, mă refer aici, la problematica abuzurilor de orice fel împotriva copiilor în societatea de azi, peste tot în lume, din toate țările, indiferent de nivelul de dezvoltare, abuzuri care distrug generații de copii. Îmi doresc, de asemenea, să pot reduce depărtarea (atitudinea rezervată) dintre artist și consumatorul de artă neprofesionist. Aici există, încă, o reținere, uneori din ambele părți. Poate că reducerea acesteia ar face ca arta, și mă refer aici, în special, la arta contemporană, să fie mai ușor receptată și mai bine înțeleasă. Nu am niciun manifest artistic, dar cred în puterea educației prin artă, nu neapărat intelectual, ci spiritual și emoțional. Atât timp cât omul mai percepe frumosul, nu e totul pierdut. Mă feresc să mă încadrez ca artist într-o anumită direcție sau curent, pentru că vreau să-mi păstrez libertatea absolută de exprimare, să nu fiu condiționată din exterior.

 

Motivul meu predilect este omul și locul său în societate, în contextul istoric. Mă preocupă viața lui interioară, căutările, trăirile, emoțiile, visele, suferințele și împlinirile lui, pe scurt, viața omului în toate aspectele ei, într-o societate care se îndepărtează și se înstrăinează de individ. Aș putea spune că arta mea e figurativă, dar nu urmăresc redarea realității  în sensul copierii sau documentarii ei, ci transformarea anumitor elemente reale în imagini cu conținut nou, cu sens nou. Îmi place să păstrez un anumit grad de ambiguitate, care sa dea posibilitatea mai multor interpretări, nu vreau să mă impun vizual în fața privitorului, ci să îl las pe acesta să interpreteze. Vreau ca atingerea interlocutorului să fie subtilă, subliminală, incitând la reflexie, nu placativ-demonstrativă.

Ați căutat sau căutați inspirație ori repere în istoria și teoriile artei pentru baza artei dumneavoastră?

Pot spune, cu certitudine, că am fost influențată de mari artiști figurativi, în mod special de marii desenatori de la Renaștere încoace. Un impact profund asupra modului meu de manifestare artistică l-a avut opera marei artiste germane Käthe Kohlwitz, o desenatoare de excepție. De asemenea, arta americană, deopotrivă figurativă și abstractă, necunoscută mie până la Revoluție, m-a inspirat și mă inspiră, în continuare, prin multitudinea manifestărilor și curajul inovațiilor din câmpul artistic.

Întâlnirea cu noile forme de arte vizuale, precum arta conceptuală, performance-ul, arta video, a fost una foarte fructuoasă, deschizând foarte mult orizontul meu artistic și înlesnind înțelegerea artei contemporane. Apreciez, de asemenea, arta angajată, ca răspuns al artistului la problemele societății în care trăiește.

Doresc să amintesc aici și doi mari artiști contemporani pe care îi prețuiesc foarte mult pentru tot ce au dăruit artei prin felul lor de a-și urma crezul artistic, fără compromisuri de moment, fără a ceda la modele ce au circulat în deceniile trecute: Gerhard Richter și Cy Twombly.

În continuare, v-aș ruga să ne vorbiți despre mediile cu care lucrați – pictura, colajul și lucrările mixed media.

După mulți ani de explorat diferite medii și tehnici, am observat că mă atrag, în mod special, tehnicile desenului, fie tuș – care are valențe fantastice și pe care, încă, îl mai cercetez – fie cărbune, grafit sau pastel. Lucrez cu plăcere, dar destul de rar, în acrilic, pictură de șevalet și portret, în special. Tehnica colajului, și aceasta îndelung studiată și cercetată de mine, e tehnica în care găsesc cea mai mare libertate de exprimare. Lucrul la un colaj nou e mereu o încântare. Din forme și componente preexistente să construiești noi forme, cu noi sensuri și noi conținuturi e o splendidă „joacă” pentru adulți, un câmp imens de posibilități de exprimare, care incită la participare.

Acum, detaliați aspecte despre mediul artistic prin care vă exprimați cel mai adesea.

În ultimii 5-6 ani, am pus accentul pe desenul în creion și grafit. În căutarea unei alternative pentru cărbune (la care am devenit alergică, din păcate), care să fie la fel de expresivă și versatilă, am ajuns la grafit, trecând pe rând prin creion, creion gras, saguin uscat și gras. Spre marea mea surprindere, am descoperit că se pot obține rezultate absolut neașteptate folosind grafitul uscat sau umed. Lucrările ultimilor ani converg într-o serie de mare anvergură, structurată ca trilogie, ce conține desene doar în creion și grafit, pe hârtie sau alte suporturi albe. Pentru că mi se potrivea foarte mult și tematic combinația creion-suport alb (ca trimitere la cea mai la îndemână și cea mai folosită modalitate de exprimare vizuală a copiilor), am hotărât să o folosesc la această serie, dedicată copiilor abuzați, agresați, victimele adulților criminali. Am dorit sa obțin o exprimare cât mai epurată de efecte și artificii tehnice, care distrag atenția de la tematica lucrărilor.

Dacă la alte serii am folosit și tuș, pastel sau combinații cu cretă, creion colorat, sepia, acrilic și uneori acuarelă, la ultimele desene m-am limitat doar la grafit, pe care, însă, îl folosesc uneori ca pe creion, alteori ca pe tuș sau acuarelă. E un mediu absolut fantastic, cu o gamă tonală incredibilă, poate fi aplicat uscat sau umed, extrem de fin și delicat, fiind și foarte puternic și expresiv.

O altă dorință a fost să scot desenul din prezentarea clasică: passe-partout, sticlă, ramă, aplicându-l pe pânză, pe plută, pe lemn, pe mătase și alte suporturi, pentru ca astfel să-l aduc cât mai „aproape” de privitor, sa devină tangibil și vulnerabil. Din fericire, tehnica avansată în producerea de materiale artistice și accesorii face posibil desenul pe alte suporturi, fără protecția ramei cu sticlă. Consider asta un câștig.

Vorbiți-ne puțin despre experiențele mai aparte care v-au marcat în timp și despre întâlniri cu alți artiști din țară și străinătate ori cu personalități din domeniul artistic și despre lecțiile învățate din aceste întâlniri.

Datorită faptului că lucrez din 2007 pentru asociația de artă și galeria ei din Barockschloss, am avut și am bucuria de a întâlni foarte mulți artiști austrieci și din străinătate și de a participa la organizarea expozițiilor lor. Ar fi o listă foarte lungă de enumerat, însă câteva nume sunt Ingrid Pröller, Isa Stein, Regina Hadraba, Gunter Damisch, Herwig Zens, Wolfgang Stifter, Heinz Cibulka, Karl Korab, Franz Kaindl, Walter Vopava, Stefan Zsaitsits. Au fost, pentru mine, ocazii extraordinare de a cunoaște mai îndeaproape artiștii, de a vedea cum se organizează, de a purta discuții interesante. Ca trăsături comune ale tuturor acestor artiști ar fi de subliniat modestia lor, lipsa de aroganță și suficiența, dorința lor de a se face înțeleși ei înșiși și arta lor, credința în rolul educator al artei, perseverența și seriozitatea cu care lucrează. Toate aceste întâlniri cu artiștii au contribuit enorm la dezvoltarea mea ca artist. Le consider bijuteriile mele de suflet și sunt extrem de recunoscătoare ca am avut această posibilitate de a lucra în asociație și în galeria ei și sper să putem continua această colaborare foarte fructuoasă și în viitor.

Însă, cea mai notabilă și marcantă întâlnire a fost pentru mine cea cu artistul și curatorul Franz J. Schwelle, un profund cunoscător al artei contemporane, un artist deosebit prin originalitate și subtilitate, un curator care, în cei aproape 20 de ani de când se află în conducerea asociației și galeriei noastre, a făcut posibil ca în spațiul nostru expozițional să fie prezentați un număr impresionant de artiști de mare valoare, lucru ce a sporit renumele galeriei din Barockschloss. Datorită deschiderii lui pentru nou și pentru alte zone artistice decât cele cunoscute, am putut prezenta publicului, în patru expoziții diferite, și artiști din Romania – din Iași, București și Călărași. Intuiția și experiența lui de fin cunoscător nu au dat greș, toate cele patru expoziții – 2012 Kunst aus Rumänien, 2014 Rumänien -die Zweite, 2016 Architekturen des Gedächtnisses– Felix Aftene, 2017 Neue Erde – Marinela Boicu și Bogdan Maximovici, având un succes enorm. Tot el e cel care a avut încredere în talentul și potențialul meu artistic și care m-a încurajat în activitatea mea de creație.

 

Mai vorbiți-ne, pe scurt, despre proiectele pe care le aveți în desfășurare…

În luna mai 2021, Franz J. Schwelle și cu mine vom fi curatori pentru o expoziție extrem de interesantă și importantă pentru noi, renumita colecție de Art-Brut a colecționarei austriece Hannah Rieger. Suntem foarte bucuroși pentru această oportunitate, de a prezenta publicului mistelbanean, în galeria asociației, o colecție absolut fabuloasă și impresionantă, cu lucrări aparținând unor artiști austrieci și străini, de renume internațional. Iubitorii de artă din Mistelbach și împrejurimi vor avea ocazia extrem de rară de a viziona o colecție particulară de Art-Brut, de înaltă valoare artistică. Apoi, ca artist, voi participa în vară la o expoziție de grup în capitala landului Austria de Jos.

În prezent, lucrez la a treia parte a trilogiei mele Alunecând în tăcere, parte care va cuprinde și ea, ca și celelalte două, câteva zeci de desene.

Un proiect de suflet, pentru un viitor nu prea îndepărtat, ar fi o expoziție amplă de colaje, cu o parte retrospectivă și una cu lucrări noi. Sper ca timpul și timpurile (de dorit fără noi reglementari anti-covid) să-mi permită să realizez și acest proiect.

 

Mariana Ioniță este membră a Asociației artiștilor plastici din Mistelbach, a Asociației culturale Austria de Jos, a Uniunii Artiștilor Plastici din Austria, a Asociației ForumSchlossWolkersdorf. Din 2007, face parte din conducerea operativă a Asociatiei Artiștilor Plastici din Mistelbach, iar din 2018, este și co-președintele asociației.

A fost curator pentru expozițiile:

2012 – “Kunst aus Rumänien” (Arta din România) , Castelul Baroc, Mistelbach

2014 – “Rumänien_die Zweite (România_ediția a 2-a), Castelul Baroc, Mistelbach

2015 – “Artisti austrieci in Piove del Sacco”, Padova, Italia

2015 – „Momente de drum” 2015, Franz Josef Schwelle, Galeria „Th. Pallady”, Iasi, Romania

2017 – Kunstverein Mistelbach zu Gast in Neumarkt, Galeria Municipală Neumarkt/Oberpfalz, Germania.

A fost prezentă în expoziții personale în Onești, Mistelbach și Viena, expoziții de grup în Onești, Bacău, Mistelbach/Austria, Tel Aviv/Israel, Bzenec/Cehia, St.Pölten/Austria, Iași, București, Călărași, Piove di Sacco/Italia, Neumarkt în Oberpfalz/Germania, Wolkersdorf/Austria.

Lucrările sale se află în colecții particulare din Romania, Austria, Italia, Suedia, Kuweit, Israel, S.U.A., Malta, Germania și Elveția. Artista vă invită să îi urmăriți activitatea pe site-ul http://www.mariana.ionita.at.

Surse foto – Mariana Ioniță, arhivă personală

Publicat în Actualitate, Arte vizuale, InterviuRecomandat0 recomandări

Răspunsuri

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *