În salonul unui spital din Madrid două femei își sincronizează respirațiile, urmând ca din acel moment poveștile lor să se întrepătrundă. Mame paralele (2021), noua
Fără a marca vreo schimbare semnificativă a direcției lirice (în ceea ce privește elemente precum tehnica, atmosfera, motivele centrale, raportarea la realitate etc.), ultimul volum
Situându-se la confluența dintre jurnal și roman, Jurnalul de pustă de Borco Ilin (Humanitas, 2021) expune o narațiune dirijată de metafora căutarii și a (re)găsrii,
Incomprehensibil, agitat, zgomotos, așa poate părea romanul semnat de Sebastian Sifft, Copia carbon (Humanitas, 2021), la o primă lectură superficială ori fugitivă. În realitate, însă,
Nimic nu mă alarmează mai tare ca o apreciere de genul astăzi-suntem-în-postumanism. Nu cred în autorii care scriu pentru a se încadra într-un curent literar,
Trucuri urbane, volumul semnat de Laura Francisca Pavel (OMG, 2022), se împarte în mai multe cicluri de poeme, care, mai degrabă decât să taie ritmul
Istoria, ideologia, omul, limbajul, răul, cuvintele și scrisul, lupta și supraviețuirea, ce ne construiește și ce rămâne din noi în urma sau ca urmă a
La o primă vedere, Bogdan Perțache poate fi descris superficial cu formula standard: „viața mea e un roman”. Numai că această formulare mai degrabă peiorativă
Se crede de obicei așa: nu poți niciodată să te dezici cu totul de ideologie în scris, fiindcă ideologiile sunt, dacă nu explicite, atunci fondul
Frumusețea va salva lumea, așa am citit într-o carte. Aveam 19 ani și trăiam într-o lume urâtă, dar credeam în ceea ce spunea prințul Mîșkin
