Festivalul Classix 2023, aventura clasică contemporană de la Iași

Numărul de festivaluri, concerte, recitaluri care merită să fie remarcate a crescut în mod constant, în special în ultimul deceniu, timp în care România s‑a bucurat și de o dezvoltare a activității în sectorul muzicii camerale. Cu toate acestea, acoperirea de către presa scrisă a evenimentelor muzicale serioase dintr‑un număr surprinzător de orașe europene importante a scăzut considerabil, iar în România situația nu este mai roz. În acest sens, următoarele rânduri vor oferi o privire asupra unui festival tânăr din Iași, care merită atenția noastră și vor fi dedicate acelor oameni care persistă să urmeze trasee de carieră complicate și care merită o recunoaștere continuă a realizărilor lor – vorbim despre Festivalul Classix.

Classix se definește scurt și cuprinzător drept o aventură clasică contemporană: dorește să apropie publicul de astăzi de muzica clasică prin diverse modalități – nu doar prin concerte. Aici ajungem la punctul cel mai interesant: diversitatea și sincretismul propuse de Classix, două dintre direcțiile importante ale primului festival de muzică clasică de la Iași, organizat de Asociația Industrii Creative și Showberry. La bază este un festival cameral, însă conține în programul său și evenimente conexe: paneluri, dezbateri, masterclass‑uri, expoziții și multă interdisciplinaritate. Scopul festivalului este stimularea unei noi generații să își lărgească preocupările intelectuale, precum și revitalizarea culturală a orașului. A reușit Classix acest lucru? Haideți să aflăm!

Să pășim în sala de concert

Festivalul m‑a cucerit de la prima ediție prin atmosfera caldă și diferită a spațiilor unde își desfășoară concertele. S‑a dorit promovarea unor locuri reprezentative pentru Iași: Biblioteca Centrală Universitară, Palatul Culturii, Catedrala Catolică „Sfânta Maria, Regină” sau Teatrul Național „Vasile Alecsandri”, dar nu oricum. Din primul moment când pășești în aceste locuri pentru un concert Classix simți că se va întâmpla ceva important. Folosind întunericul și lumina într‑un mod ingenios, Daniel Mancaș a reușit să construiască un adevărat brand vizual, iar artiștii Radu Marțin și Marian Mina Mihai au gândit proiecții video care să se sincronizeze cu fiecare muzică propusă în concerte și să ne arate cum se întâmplă sincretismul la Classix. Ceva diferit, nou, o redefinire a experienței muzicale în adevăratul sens!

Cum a sunat muzica la Classix?

Am participat la 8 concerte, desfășurate în 7 zile, toate structurate pe diverse teme, cu titluri atractive, unele poate mai misterioase, sau cu tâlc, altele mai evident asociate cu muzicile. Programele propuse au conținut opusuri mai rar cântate din repertoriul cla‑ sic mixate cu lucrări contemporane. Iată ceva care îi va mulțumi pe cei dintre noi care au o alergie pentru programele prea des cântate, pentru că, drept vorbind, la noi în România mai rar se regăsesc pe afișele instituțiilor lu‑ crări mai „proaspete”, diverse (dar asta e altă discuție).

Am început duminică, 26 februarie, cu Vivaldi – Suita de concerte Anotimpurile și a urmat un traseu al metamorfozei, al transformării naturale a muzicii, după cum și‑a dorit festivalul. Am avut Brahms, Beethoven, Dohnányi, Varèse, dar și compozitori noi. David Mancini, Nebojša Jovan Živković, Ivan Trevino sunt doar câteva exemple care m‑au ajutat să observ diversitatea limbajelor de exprimare și multitudinea de trăiri. Această idee de transformare a fost susținută și de primul compozitor în rezidență la Classix, norvegianul Martin Romberg. Festivalul i‑a și comandat o lucrare, un ciclu de lieduri pentru soprană și pian în limba elfă, ca omagiu adus lui Tolkien, având la bază evenimentele din noua serie din 2022 din Stăpânul inelelor și audiat în premieră absolută în concertul Mystic Tales, din 2 martie – o muzică potrivită ce subliniază ideea accesibilității, dar și a metamorfozei. Romberg este unul dintre cei mai reputați compozitori din Scandinavia, recunoscut pentru lucrările sale orchestrale și corale inspirate din zona de fantezie a literaturii. Muzica și literatura au fost deseori percepute ca o unitate indisociabilă, acest lucru nefiind datorat doar trăsăturilor comune pe care cele două ramuri artistice le împărtășesc (ritm, emoție, lirism), ci mai ales capacității lor de a transcende spațiul contingent în manieră imediată și totală, mai mult ca în alte arte. Pentru secolul romantic îl avem ca prim exponent pe Schubert. Departe de a fi numai un jurnal intim, muzica sa face apel la poezia lirică germană. Schubert a fost ascultat și în Classix, ciclul Schwanengesang (Cântecul lebedei), doar că într‑o abordare diferită, de tip multigen în cadrul concertului Long Story Short de sâmbătă, 4 martie, în propunerea pianistului Gunnar Flagstad și a baritonului Frank Havøy. O altă celebrare a sincretismului la Classix a fost prima audiție absolută a lucrării despre Mustața lui Dali și alte culori, un produs muzical semnat de Paul Pintilie, bazat pe picto‑romanul lui Felix Aftene și Lucian Dan Teodorovici, toți trei angrenați în această misiune de a obține un produs reprezentativ pentru spațiul cultural ieșean.

Când participăm la un număr mare de concerte ne poate fi dificil să ținem minte ce artiști s‑au aflat pe scenă; nu vreau să trecem cu vederea faptul că festivalul Classix a început să aducă artiști care au nume cu greutate, iar din ediția din acest an îi amintesc pe harpista Sophie Steiner, violonista Hyeyoon Park, pianistele Natacha Kudritskaya și Grace Jee Eun Oh sau flautistul Ștefan Diaconu. Remarcăm știința lor, reflectată în interpretările pe care ni le‑au oferit, dar îi amintim și pentru că au adus o doză de inspirație, ghidată de disciplină și pasiune. A fost încurajată și prezența figurilor tinere în festival. Am ascultat cu bucurie Orchestra de Cameră Sonos Alumni și ansamblul Alternances de la Universitatea Națională de Arte „George Enescu”, pe cei de la Bucharest Percussion Ensemble și Orchestra Națională de Tineret a Moldovei. În total, la Classix, au fost 130 de artiști și invitați internaționali din 18 țări.

Ar fi multe de spus despre muzica din Classix, am avut și lucrări mai dificile, cu interpretări aferente, ansambluri de percuție, expuneri ale minimalismului, muzică de film. Unele recitaluri au vizat un standard mai înalt decât au reușit executanții săi, dar a fost plăcut să le vedem avântul și potențialul și să‑i încurajăm. Așteptăm în edițiile viitoare și mai mulți muzicieni care să se încadreze atmosferei selecte și organizării lăudabile ale acestui festival și pe care publicul din Româ‑ nia să îi asculte și să se lase inspirat.

Classix In Art

Festivalul a însemnat și 68 de masterclass‑uri reunite sub numele Classix In Art, care au facilitat întâlnirea tinerilor ambițioși din conservatoarele și liceele de muzică din țară cu instrumentiști profesioniști în domeniu, din țări precum Norvegia, Polonia, Republica Moldova și altele. Sesiunile s‑au desfășurat pentru secțiunile pian, vioară, violă, violoncel, flaut, clarinet, corn și acordeon, participanții fiind scutiți de costul cursului, iar celor din afara Iașului li s‑a asigurat cazarea și transportul. O modalitate minunată prin care Classix caută dezvoltarea potențialului regăsit în tânăra generație.

Toți pentru unul și unul pentru toți!

Creșterea festivalului poate fi remarcată și în cadrul echipei organizatorice, formată de Patricia Butucel, director al festivalului, și Dragoș Cantea, director artistic. În ciuda faptului că festivalul a durat doar o săptămână (26 februarie – 4 martie), acesta a condensat multe evenimente și activități, lucruri posibile datorită unei echipe de o forță impresionantă: 60 de voluntari și peste 50 de lucrători și profesioniști în industriile creative, mișcați și alimentați constant de pasiune și implicare.

Classix este un mare motor al voluntarilor, coordonați de Mădălina Comorașu, tineri care își folosesc potențialul în sprijinul muzicii clasice. În Iași am întâlnit un adevărat val de tinerețe, de entuziasm și la alte festivaluri ieșene organizate de Asociația Industrii Creative și Showberry, sau la FILIT 2022, unde voluntariatul înseamnă mai mult decât a ajuta.

Ce spune publicul?

Cea de‑a patra ediție a festivalului Classix s‑a încheiat în valuri de aplauze sâmbătă, 4 martie, la Iași, pe scena Teatrului Național „Vasile Alecsandri”. Classix Festival 2023 a avut 4.500 de participanți la concerte, peste 1.000 de participanți la activitățile educative și culturale, peste 70.000 de vizualizări ale transmisiunilor live. Toate aceste cifre sunt impresionante dacă ne gândim că festivalul este unul tânăr, iar dintre cele patru ediții care au avut loc până acum, două au prins nefericita perioadă a pandemiei.

Aventura clasică contemporană s‑a remarcat atât prin efervescența programului clasic și contemporan, prin experiența vizuală a concertelor, calibrul artiștilor invitați, cât și prin deschiderea spre noi categorii de public. Classix este un exemplu de cum poate un festival tânăr să se facă remarcat în scurt timp și să adune public din ce în ce mai numeros, de la an la an. Va fi întotdeauna o bucurie să vedem cum evoluează festivalurile de acest gen, care sunt ca o gură de aer proaspăt în peisajul cultural‑muzical românesc.

*Maria‑Isabela Nica este masterandă la Muzicologie, Universitatea Națională de Arte „George Enescu“ Iași