„Hidden Galleries”, un proiect curatorial internațional care a debutat la Muzeul de Artă Cluj-Napoca

Hidden Galleries, un proiect curatorial inedit și ambițios, a fost prima dată prezentat publicului toamna trecută, în această perioadă (mai exact în intervalul 22 noiembrie – 29 decembrie), la Muzeul de Artă Cluj-Napoca. Expoziția-eveniment „Imagini din galerii secrete. Religia clandestină în arhivele poliţiei secrete”, parte din proiectul „Imagini ascunse. Reconsiderarea trecutului recent”, se desfăşura în patru din încăperile Palatului Banffy, sediul muzeului. Toamna aceasta expoziția a ajuns în Irlanda și este deschisă la Biblioteca Boole a prestigioasei instituții academice University College Cork, unde va rămâne până la data de 31 martie 2021. Alexandra Sârbu, istoric de artă și muzeograf la Muzeul de Artă Cluj-Napoca, m-a asigurat că expoziția a fost un succes, deşi este una riscantă prin natura tematicii.

Prezenta expoziţie din Irlanda marchează cea de-a treia „staţie” a calendarului planificat pentru circuitul său european, după ce a părăsit simezele Muzeului de Artă din Cluj-Napoca, ajungând la finalul lunii februarie în Ungaria, la Galeria Centralis/Blinken Open Society Archives din Budapesta (28 februarie – 5 aprilie 2020). Ultima destinaţie o va constitui Republica Moldova, unde prezentarea ei în cadrul Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală din Chişinău este foarte posibil să-și găsească o mult dorită concretizare în cursul anului viitor.

Expoziția-eveniment a fost realizată prin proiectul Creative Agency and Religious Minorities: „Hidden Galleries” in the Secret Police Archives in Central and Eastern Europe, în parteneriat cu Muzeul de Artă, Cluj-Napoca și a beneficiat de finanțare din partea Consiliului European pentru Cercetare (ERC), în cadrul programului de cercetare și inovare al Uniunii Europene Orizont 2020, precum și de finanțare suplimentară pentru cercetarea în Ucraina din partea Consiliului Irlandez pentru Cercetare (IRC), în cadrul bursei postdoctorale oferite de statul irlandez, ambele găzduite de University College Cork din Irlanda. Expoziția este parte a unei serii de expoziții în patru țări: România, Ungaria, Republica Moldova și Irlanda.

„Expoziția prezintă acțiunile poliției secrete împotriva religiei, dintr-o perspectivă vizuală și culturală. Aducând laolaltă munca istoricilor, antropologilor, curatorilor și artiștilor, expoziția pune vizitatorul față în față cu un patrimoniu cultural dificil, constituit din imagini realizate sau adunate de poliția secretă din patru țări: România, Ungaria, Republica Moldova și Ucraina. Uneori violente sau indiscrete, alteori personale sau cu valoare documentară, materialele poliției secrete suportă varii interpretări și întrebuințări. Ce vedeți când priviți aceste fotografii în prezent? Există o viață pentru aceste imagini în afara arhivelor? Cine ar trebui să decidă cum sunt folosite aceste materiale? Pe scurt, expoziția invită la o reconsiderare a relației cu trecutul recent. Expoziția de față nu tratează represiunea în sine, ci modurile în care poliția secretă a descris, reprezentat vizual și sistematizat cultele pe care le urmărea. Integralitatea imaginilor și materialelor prezentate au fost confiscate, asamblate sau create de poliție sau poliția secretă și provin din diferite așa-numite operațiuni „anti-religioase”. Materialele au un caracter dublu: au fost folosite de poliția secretă drept probe incriminatorii împotriva comunităților religioase, dar în același timp reprezintă și memoria, patrimoniul cultural și mărturia spiritului creativ al acestor grupuri și indivizi”, precizau curatorii Gabriela Nicolescu şi James Kapaló. Alături de ei, în realizarea acestui proiect a stat o echipă de cercetători formată din Igor Caşu, Iuliana Cindrea, Ágnez Hesz, James Kapaló, Dumitru Lisnic, Kinga Povedák, Anca Şincan, Tatiana Vagramenko şi Alexandra Sârbu.

Conceptul curatorial al expoziţiei a fost articulat pe patru mari direcţii tematice, deopotrivă insolite și frapante prin aspectele tratate, despre care Alexandra Sârbu mi-a vorbit în detaliu. „În integralitatea sa, materialul reunit în expoziţia găzduită de muzeul nostru a făcut obiectul deposedărilor arbitrare sau al fabricărilor deliberate de probe în regia organelor poliţiei secrete, demersuri puse în practică în cadrul aşa-numitelor operaţiuni antireligioase. Însă în ciuda multiplelor faţete şi întrebuinţări ale dispozitivului informaţional pe care-l demască făţiş toate aceste mărturii bulversante, ele îmbracă, în esenţă, o dublă semnificaţie. Pe de o parte, au servit în instanţă arhitecţilor mecanismelor represive drept probe incriminatoare irefutabile la adresa confesiunilor oprimate, iar pe de altă parte, au forţa de a reda conturul şi luminile difuze ale unui adevăr istoric abscons, mult prea puţin cunoscut în reala sa dimensiune şi extrem de problematic sub aspectul dilemei etice pe care o ridică în relaţie cu obiectele confiscate. (…) Ceea ce particularizează însă demersul curatorial al cercetătorilor Gabriela Nicolescu și James Kapaló este tocmai modul extrem de incitant în care au fructificat potențialul interpretativ al materialului vizual și textual investigat în arhivele fostei Securități. (…) Prima secţiune tematică a expoziţiei a căutat să contextualizeze procesul prin care diferite confesiuni minoritare precum stilismul sau inochentismul au fost trecute în ilegalitate, un demers care a pregătit, de fapt, terenul pentru apariţia acelui fenomen complex pe care bibliografia de specialitate îl desemnează generic drept religie clandestină sau religie de catacombe.

Cea de-a doua sală a circuitului de vizitare a problematizat tocmai această soartă crudă şi profund umilitoare la care a fost, practic, constrânsă trăirea religioasă intrată în realitatea clandestinităţii, întregul material vizual prezentat pe simeze punând în lumină un set emblematic de soluţii de rezistenţă, unele de o ingeniozitate uluitoare, la care au consfinţit tacit să adere toţi cei a căror viaţă spirituală devenise, în fond, o infracţiune cu consecințe deosebit de grave, fiind direct expusă presiunilor coercitive şi punitive ale aparatului represiv. Următorul spaţiu expoziţional, intitulat sugestiv estetica poliţiei secrete, a circumscris registrul diversificat al practicilor de reprezentare a oponenţilor regimului comunist, evidenţiind, totodată, şi arsenalul tehnicilor de supraveghere operativă şi investigaţii informative a ţintelor, însuşite şi practicate cu consecvență de agenţii sau colaboratorii organelor de siguranţă ale statului. În schimb, ultima secţiune a traseului expoziţional a fost integral construită în jurul dubiilor morale pe care le suscită, atât în rândul specialiştilor, cât şi al posesorilor iniţiali, acel dureros şi bulversant tezaur sufletesc recuperat fragmentar din exilul arhivelor. Este, în principal, vorba despre un registru imagistic profund ancorat în intimitatea interiorităţii, alcătuit din bunuri personale, obiecte de cult şi fotografii ce restituie o amplă diversitate de ipostaze portretistice sau secvenţe de viaţă privată cu totul anodine, dar care, odată intrate abuziv în posesia fostei poliţii politice, au devenit instrumente eficiente de incriminare a celor identificaţi cu opoziţia faţă de stat şi, în consecinţă, declaraţi indezirabili”, explică muzeografa.

Imaginea, de altfel copleşitoare, pe care a îmbrăcat-o expoziţia găzduită de Muzeul de Artă clujean a fost una care ar putea fi caracterizată drept eseu vizual. „Expoziția a pus un accent covârșitor pe imagine. Ea a reprezentat punctul focal al discursului curatorial, protagonistul en-titre care a făcut obiectul unei serioase introspecții privind semnificația, însemnătatea și rolul său funcțional în relație cu documentul de arhivă. Acest raport complex dintre vizual şi textual a fost intens problematizat și analizat de către cei doi curatori, uzând de diverse paliere narative. Iar printr-o voită, metaforic vorbind, supralicitare a vizualului ce a catalizat, realmente revelator, puterea simbolică şi semantică a imaginii, scenografia expoziţiei, în tandem cu coerenţa comentariului, a reuşit să extindă într-un mod convingător cadrul de reflecţie asupra naturii arhivei şi, implicit, a documentului privit în dualitatea existenţei sale, textuală şi vizuală, punând în discuţie relaţia dintre trecut şi prezent, percepţia şi reprezentarea lor. Cert este că întregul material arhivistic prezent în expunere a scos la lumină o realitate neaşteptat de eterogenă, multidimensională a ceea ce numim clandestinitate religioasă, a cărei plenitudine nu poate fi sondată prin raportarea exclusivă la text”, a mai subliniat Alexandra Sârbu.

La sediul Muzeului de Artă din Cluj-Napoca, expoziţia a prilejuit şi o serie de evenimente conexe. Între acestea, o interesantă proiecţie de film reunită sub genericul Propagandă anti-religioasă? Film şi religie în comunism, care a fost urmată de discuţii libere cu publicul, în prezenţa curatorilor expoziţiei şi a cercetătorilor implicaţi în proiectul Hidden Galleries. Alături de ei, s-a aflat și un invitat special, dr. Graham Roberts, cadru didactic la Leeds Trinity University şi autor al volumului Forward Soviet!: History and Non-fiction Film in the USSR, publicat la editura londoneză Bloomsbury în anul 1999. De asemenea, cu sprijinul Gabrielei Nicolescu și a Anei Coiug, a fost conceput un program atractiv de tururi ghidate ale expoziției, foarte apreciate de grupurile participante, formate cu precădere din adolescenţi şi tineri. Iar o serie de studenţi din anul II de la Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca, specializarea Istoria și Teoria Artei, aflaţi în stagiul obligatoriu de practică de specialitate, au avut ocazia, sub coordonarea Alexandrei Sârbu, să extindă perspectiva propunerii curatoriale prin punerea sa în relație cu partea mai puțin cunoscută a unor activități muzeale ce se desfășoară departe de ochii indiscreți ai publicului. Cu acest prilej, principalele teme dezbătute au vizat aspecte dintre cele mai relevante pentru cercetarea, documentarea, arhivarea şi evidența ştiinţifică a patrimoniului muzeal, respectiv conservarea şi restaurarea obiectelor de artă.

–  –  –

Foto imagine reprezentativă: Roland VACZI, cadru din expoziţia găzduită de Muzeul de Artă din Cluj-Napoca

Publicat în Arte vizuale, CulturăRecomandat0 recomandări

Articole asemănătoare

Răspunsuri

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Supportscreen tag