În dialog cu artista Maria Bordeanu

Arta contemporană servește drept oglindă care reflectă o varietate de expresii. Provoacă privitorul și se dezvoltă în moduri surprinzătoare, legând experiențele umane printr-o înțelegere vizuală a lumii noastre.

Maria Bordeanu s-a născut în 1982 în București, România. A studiat la Universitatea Națională de Arte din București și a absolvit Facultatea de Arte Plastice, departamentul Pictură, în 2005. În 2007, a obținut un masterat în arte plastice în domeniul picturii, la aceeași universitate. Din 2011 este reprezentată de 418 Gallery (Cetate/ München). Lucrările sale manifestă o preferință pentru imaginile realiste, fiind inspirate de natură și fotografii personale; din același an, lucrarea Mariei Bordeanu face parte din colecția Art in Embassies Collection, Departamentul de Stat al SUA. De asemenea, Maria este prezentă în catalogul “Snapshot Romania. Contemporary Artists from Romania”, colectia Imago Mundi. Artista a avut expoziții solo în București: “Deconstructed Spaces” (Cărturești Carusel, 2019), “Artificial Habitat” (Arthol2 Pavesiana, 2017), “Final Scene” (418 Gallery, 2015) și expoziții de grup, printre care: “Contemporary Drawing în Romania”, (Scemtovici & Benowitz Gallery, București, 2023), “Blue Coated Summer” (ARCUB, 418 Gallery – Cetate Arts Danube, 2021). Dintre expozițiile recente din cadrul 418 Gallery se numără “Architecture and Texture”, “Giallo” (Munchen, 2023) și “Young Artists, Young Friends”, “Accrochage 3” (Cetate, 2021). În 2023, Maria a fost finalistă a premiului Arte Laguna, ediția a 16-a, făcând parte dintr-o expoziție amplă a artiștilor internaționali la Arsenale, Veneția. În prezent, Maria locuiește și lucreaza la Stockholm, împreuna cu familia. În 2024 a avut loc vernisajul expoziției sale personale “Konversationer”, la Rumänska Kulturinstitutet, urmărind conversația dintre peisaj și figura umană. Tot în 2024, artista reprezintă Romania la prima ediție a Bienalei Internaționale de Artă Contemporană de la Durrës, cu tema AI: Viitorul hibrid.

Ioana Drăgulin: Cum v-a influențat apropierea, contactul cu alte universuri culturale?
Explorez mai mult legătura dintre elementele naturale și viața de zi cu zi. Aceasta dorință de a picta mai multă natură a venit firesc, aceasta fiind prezentă în Stockholm, chiar și în zona urbană. Apa ocupă o mare parte din peisaj și influența ei se simte în abordarea actuală, mă preocupă să o explorez în compoziții. Schimbările sezoniere sunt, de asemenea, mai delimitate, iar prezența sau absența luminii soarelui joacă un rol important în reacția oamenilor la mediu. Activitățile în natură sunt integrale culturii suedeze, la fel ca valorile sociale și sustenabilitatea. Acest lucru creează pentru mine o conversație între oameni și elementele naturale, pe care urmăresc să o redau vizual. Este o temă care continuă în picturile mele, concretizată anul acesta de expoziția personală de la Rumanska Kulturinstitutet.

Ce reprezintă pentru dumneavoastră să expuneți prin intermediul Institutului Cultural Român din Stockholm? Expozitia „Konversationer” de la ICR Stockholm a fost specială pentru mine deoarece a adus împreună câteva dintre temele mele care au legătură cu dialogul dintre natură și figura umană. Este prima expoziție personală din Suedia. De asemenea, o mare parte dintre lucrări au legătură cu apa și reflexiile, care transforma modul în care privim lucrurile cunoscute. Lumina joacă un rol important în percepţia noastră asupra naturii, e ceea ce îi aduce și pe oameni în peisaj. Un traseu urmăreşte întotdeauna malul apei și oamenii o pot experimenta atât de la distanță, cât și de aproape, aceasta oferind o altă înţelegere a spaţiului. Pe măsură ce lucrez la o temă, aceasta începe să se schimbe. În cele mai recente tablouri, „Conversations”, un albastru monocrom invadează pânza, ca un mediu lichid care transformă sculpturile istorice prezente în scenă. Această abordare își propune să le apropie de privitorul contemporan și să chestioneze rolul lor în prezent. Cum ne raportăm la elementele istoriei astăzi, cum sunt ele încă relevante pentru noi? Am avut o comunicare foarte bună cu Antonella Grevers, curatoarea expoziţiei, care a fost realizată în colaborare cu 418 Gallery (Cetate/Munchen). A fost foarte interesant pentru mine să observ cum s-au legat temele și lucrările, expoziţia fiind, în acelaşi timp, o conversaţie între proiectele personale recente, printre care „Reflexions” și „Conversations”. M-a bucurat și reacţia oamenilor care s-au regăsit în picturi, recunoscând o anumită stare și atmosfera familiară.

(Conversation III, oil on canvas, 54x65cm, 2023)

(Poolside tree, oil on canvas, 33x24cm, 2022)

Mențineți legăturile culturale cu România?
Bineînţeles, consider că este important să se menţină o legătură. Chiar dacă mediul se schimbă, identitatea rămâne, iar legăturile culturale pot oferi un cadru pentru exprimare artistică și vizibilitate. Anul acesta mă bucur să fac parte dintre artiştii finalişti pentru achiziția de artă la Muzeul de Artă Contemporană din cadrul Muzeului Național Brukenthal. Lucrarea propusă face parte din seria „Conversaţii”, cea mai recentă temă, inspirată în mare parte de spaţiul scandinav, unde peisajul este mai mult decât un cadru al personajelor. De asemenea, fac parte dintre artiştii 418 Gallery, cu sediul la Cetate și un viewing room la Munchen, cu care am o colaborare foarte bună. Spaţiul arhitectural generos de la Cetate este o sursă de inspiraţie pentru artiştii români și internaţionali care participă la expoziţii, rezidențe și creează lucrări in situ. Atmosfera de aici a inspirat expoziţia personală „Deconstructed Spaces” din 2019, care a plecat de la ideea de a arăta o versiune a spațiului propriu-zis, prin memoria unor locuri care continuă să se transforme. Peisajele deconstruite oferă o realitate alternativă și juxtapun elemente care aparțin unui timp și spațiu determinat.

Ce tip de artă vă propuneți să promovați? Ce fel de artă ați promovat în diferite perioade? V-ați propus un concept pe care l-ați urmărit, experimentat de-a lungul timpului?
În lucrările personale există o predilecție pentru imaginile realiste, fiind inspirate din natură, fotografii personale, fragmente de memorie. Procesul de documentare care are loc înainte de începerea unui proiect are ca scop construirea unui fir narativ, întotdeauna având în vedere rezultatul final. Picturile și desenele recente se concentrează pe oglinzi și reflexii, spații cu dublu sens. Spaţiul scandinav aduce un contact mai mare cu natura, libertatea de călători (allemansratten) este dreptul fiecărei persoane de a accesa anumite terenuri, lacuri și râuri. În acest fel, aici observ oamenii mereu în peisaj. Se poate simți o legătură mai strânsă între elementele naturale și viața de zi cu zi, iar apa este întotdeauna prezentă. Temele anterioare s-au concentrat asupra reflexiilor și spațiilor cu o dublă semnificaţie. În proiectul „Reflections” mi-am propus să explorez realitatea zilelor noastre într-o serie de lucrări-oglindă. Ultimii ani au adus o nouă dimensiune: poate fi și o reflectare a izolării, a peisajelor și a traseelor unde apar puţine personaje, a realităţii văzută indirect. Se păstrează caracterul atemporal al imaginilor, de scurgere înceată a timpului, a spaţiului urban reflectat în natură. Ulterior acestei serii, am dezvoltat proiectul „Mirrors”, compoziţii rotunde care amintesc de tondo, filtrate într-o manieră personală, cu inserţii de text. Cu lucrări din această serie am participat la Bienala Internaţională de Artă Contemporană de la Durrës, Albania.

Care este conceptul expoziției prezentate la bienala de Artă Contemporană de la Durrës?
Instalaţia „Mirrors” explorează modul în care privim avalanşa de imagini și informaţii din mass-media, oferind o alternativă de a reflecta asupra a ceea ce vedem în jurul nostru, o încetinire a ritmului. Aceste lucrări îşi iau inspiraţia din călătorii, peisaje, fragmente de sculpturi, alăturate unui text care face referire la social media, tehnologie, conţinut dinamic. Picturile astfel concepute oglindesc experiența dintr-o varietate de locuri, concentrate într-un fragment care introduce privitorul în lucrare. Imaginile detaliate și elementele figurative sunt balansate de suprafeţe cu inserţii de text. Tema bienalei de Artă Contemporană de la Durrës este AI: The Hybrid Future. Curatorul Oltsen Gripshi a gândit picturile într-un mod dinamic în cadrul instalaţiei, pavilionul românesc fiind în dialog și cu alte lucrări din spaţiu. Mi-a plăcut să le redescopăr în expoziţie, unde pentru mine au căpătat un nou sens: dintr-o formă organizată, ele migrează spre entropie, unde dispare ordinea sau predictibilitatea. Continuând să ne imaginăm unui viitor hibrid, graniţele dintre real și artificial sunt din ce în ce mai estompate. Am dorit să explorez mai multe tipuri de imagine în acest proiect: efigii, supradimensionări și elemente din cultura media. „Video paused” este inspirat de mesajul de pe YouTube și mi-a plăcut cum rezonează cu noi. Suntem atât de prinşi de tehnologie sau reuşim să luăm o pauză? Suntem încă atenţi la ceea ce este în jurul nostru? Lucrările în oglindă acționează ca o interpretare a realității, având în acelaşi timp rolul de a pune focus pe modul în care folosim tehnologia. De asemenea, am explorat fluiditatea apei și imaginile pe care le creează, transformând câteva pânze în elemente compuse doar din forme de apă. Valurile sunt puncte efemere, iar prin aceste compoziții am urmărit captarea unui moment unic în timp.

Ce reprezintă pentru artista Maria Bordeanu, bienala de Artă Contemporană de la Durrës?
Este o platformă importantă pentru expunerea lucrărilor într-un context internaţional, iar pentru mine este o bucurie faptul că reprezint România la prima ediţie a bienalei. Participarea mea este susţinută de Institutul Cultural Roman, căruia îi mulţumesc pentru sprijinul acordat. Am găsit o atmosferă caldă la Durres și multă energie în jurul promovării artiştilor, care continuă pe durata desfăşurării expoziţiilor. Bienala de Artă Contemporană de la Durres are loc între 5 octombrie și 24 noiembrie 2024, prezentând lucrările a 40 artişti din 17 ţări. Evenimentul se bucura de vizibilitate și promovare, iar în piaţa centrală a oraşului, Sheshi Liria, se afla steagurile ţărilor participante și informaţii despre locaţiile unde expun artiştii. A fost plăcut să explorez și partea istorică a oraşului alături de părinţii mei, care au călătorit din Bucureşti și m-au însoţit la deschidere. Evenimentul oferă un cadru larg pentru conexiuni cu artiştii internaţionali și cu Oltsen Gripshi, curatorul și organizatorul bienalei; este un mediu divers și multicultural. Pentru mine constituie și un cadru stimulativ prin vizualizarea lucrărilor într-un context nou.

Ce își propune pentru viitor artistă Maria Bordeanu?
În prezent, lucrez la câteva picturi care au o componentă de text, un element la care mă întorc din când în când. Îmi place impactul pe care îl are textul, singular sau alăturat unei imagini, și capacitatea sa de captare a unui moment. în acelaşi timp; dezvolt o serie de lucrări unde personajele ocupă mai mult loc în cadru. Până acum le observam de la distanţă în peisaj, de data aceasta simt nevoia să le abordez diferit. E important ca lucrările să fie expuse, este o altă dinamică faţă de existenţa lor în atelier. De fiecare dată când se încheie o serie sau are loc o expoziţie, îmi propun ca următoarele proiecte să se dezvolte într-o nouă direcţie. În esenţă, îmi doresc ca lucrările să reflecte experienţe personale și idei care concretizează vizual preocupările mele.

 https://www.mariabordeanu.com/

Distribuie acest articol:

Articole recomandate

Cultură
Tatiana Ernuțeanu

Poeme (Sentimental)

să nu-ți faci griji că ceva ar putea fi irepetabil din discontinuu se poate face lejer o structură nu te dedai la deliciile celuilalt decât

Cultură
Constantin-Daniil Iftimie

Bătălia pentru supraviețuire a luat sfârșit

În această extraordinară mamă zace singurul tratament pentru calmarea bolilor. Renunță la hrana ta în favoarea copiilor de eschimos. Ești leoarcă, ai 17 ani, cu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *