În a doua jumătate a lunii februarie, galeria ieșeană N. Tonitza a deschis publicului contactul cu o expoziție mai puțin obișnuită în peisajul artelor vizuale locale. Alexandra Ghioc împreună cu firma Electra expun pentru prima dată fascinantul proces de producție de design și tehnologic, proces surprins în cele mai intime etape ale sale, de la schițele inițiale la obiecte finite și comercializate pe piața internațională.
Noutatea expunerii unui astfel de proces, cunoscut poate doar în mediile profesioniste ale unor firme sau birouri de profil sau în mediul academic, acolo unde se formează tinerii designeri, reprezintă pentru spațiul cultural local un pas foarte important în relaționarea publicului larg cu unul dintre domeniile contemporane extrem de dinamice – designul. Expoziția este astfel concepută încă din start ca o vizualizare, prin intermediul unor panouri mari, a multiplelor etape de producție a unui obiect finit. Procesul este urmărit pe parcurusul a 30 de ani de producție al firmei ieșene Electra în domeniul sistemelor de video-interfonie, produse electronice și de controc-acces și a proiectelor de design realizate în ultimii ani de designerul Alexandra Ghioc. Așa cum a fost subliniat și în textul expoziției, dezvăluirea procesului de design oferă publicului o o adevărată anatomie tehnologică a produselor. Relația între design și tehnologie este relevată clar prin intermediul unei minuțioase analize a modalității prin care evoluția conceptelor de design determină proporțional salturi tehnologice, aducerea în prim plan a materialelor de producție noi și inovații mai puțin vizibile dar esențiale, cum ar fi optimizarea numărului de componente sau automatizarea proceselor în fabricare, ca factori decisivi în stabilirea costului final de producție
Intimitatea procesului de design și producție, deopotrivă, ne este adusă în fața privirii natural astfel încât incursiunea în spațiul expozițional devine o plimbare deopotrivă instructivă și istorică. Avem astfel panouri în care ne sunt prezentate doar etapele procesului de design sub formă de text, idei de la brief, trecând prin documentarea și identificarea restricțiilor, elaborarea variantelor constructive și a soluțiilor optime la testare, prototip și branding. Alături de acestea întâlnim panouri în care ne este expusă în linie evoluția instalațiilor de video-interfonie produse în compania Electra din anul 1995 până în anul 2020. De asemenea avem puse sub lupă evoluții ale produselor individuale cum ar fi acela de creație a terminalului Mini sau 2 Fire – unde pe mai bine de jumătate din panou întâlnim schițele realizate în creion, apoi cele digitale și produsul finit. Astfel de exemple ne oferă posibilitatea contemplării active a dinamicii muncii unui designer de produs. Chiar dacă publicul nu este familiarizat cu acest tip de muncă vizualizarea sa ajută în înțelegerea subtilă a faptului că un produs comercial este rezultatul numeroaselor etape de creație, experiment și validare. Interacțiunea dintre consumator și produs, vitală încă din fazele incipiente de creație ale designerului, legitimează progresiv validitatea acelui produs pe piață, însăși viața lui. Alte panouri se rezumă stric la marcarea inovației tehnologice din spatele unui produs – cum ar fi utilizarea sticlei ca element cheie sau embedded touch technology.
Expoziția celebrează în același timp, așa cum Alexandra Ghioc și echipa cu care lucrează au subliniat – designul democratic ca element decisiv în realizarea acestor bunuri de larg consum, receptat mai degrabă ca o oportunitate decât ca un compromis în binomul design-tehnologie, prin prețul accesibil și prin aspectul premium al produsului, datorat utilizării sticlei ca element constructiv dominant. Produsele, competitive deja de ani buni și pe piața internațională sunt proiectate pentru a fi complexe, dar nu complicate. Ele sunt concepute după ultimele trenduri de design și tehnologie, în acord cu arhitectura contemporană și sunt ușor de poziționat și integrat în numeroase ambiente, dezvoltând, prin prezența lor notabilă și neintrusivă, o veritabilă estetică a invizibilului, așa cum este subliniat și în textul expozițional.
Importanța unui astfel de demers expozițional este foarte mare în contextul artelor vizuale contemporane, demonstrând odată în plus că viața culturală și creativă este dinamică în multiple straturi, iar societatea contemporană merită să descopere noi valențe ale vizualului care ne înconjoară existența cotidiană în modurile cele mai diverse și dinamice cu putință. Designul nu devine doar o parte a vieții noastre ci ne invită la o contemplare activă, conștientă și asumată a materialității care ne înconjoară.
