Insula Șerpilor e baricadată ca o fortăreață de armata rusă. Ocuparea acestei insule nu subminează doar geografia și apele Ucrainei, ci și pe cele ale României. Putin zorește armata rusă „să elibereze” complet regiunile separatiste din Ucraina, cu orice preț. Această grabă a liderului de la Kremlin indică faptul că Putin intenționează să anunțe în curând… o victorie decisivă.
Uniunea Europeană renunță la 90% din petrolul rusesc, lăsând o portiță de scăpare pentru Ungaria lui Viktor Orban (care a afirmat, grandoman, că astfel Ungaria ar fi evitat o bombă atomică). Politicianul maghiar devine pe zi ce trece un lider tot mai ambiguu, blamabil și șantajist internațional.
Din aberațiile și delirurile de la televiziunea rusă: Un parlamentar (Oleg Morozov) a propus răpirea unui ministru, de război, al unei țări membre NATO, care să fie adus la Moscova și interogat!!! Un alt parlamentar rus (Alexei Juravliov) a afirmat (răcnind), tot într-o emisiune, că în Ucraina ar trebui lichidați circa 2 milioane de ucraineni (nereeducabili), care ar reprezenta nici mai mult, nici mai puțin decât Wermachtul!!! Între timp, armata rusă jefuiește casele ucrainenilor, cele mai căutate fiind aparatura, cauciucurile, boilerele etc.
În continuare, iar și iar, curajul poporului ucrainean este admirabil și impresionant.
*
A suta zi de război. Gropile comune și cimitirele sporesc și nu se știe dacă, în regiunile separatiste, e vorba despre soldați ruși ori despre civili ucraineni.
Doi colonei au fost surprinși telefonic suduindu-l pe Putin (catalogându-l nemernic și incompetent), fiindcă nu a trimis rachete asupra Parlamentului ucrainean, ca să lichideze conducerea țării vecine! Între timp, autoritățile ruse amenință din nou Occidentul cu riscul unui război care vizează NATO, dacă SUA va trimite în Ucraina arme performante. Rusia râvnește să anexeze rapid zonele separatiste din Ucraina; este un precedent care ar putea fi luat ca model și de alte țări cu astfel de probleme teritoriale.
Și, totuși, mai există ruși nebuni de curajoși, care se opun dictaturii. Este cazul unei bătrânici din Sankt Petersburg, pictoriță, care zilnic iese în fața casei, cu o pancartă contra războiului și a lui Putin. Polițiștii ruși o cunosc deja, o legitimează, o amenință cu legea, o alungă, dar ea revine zilnic. Oameni tineri (liceeni, studenți) se opresc în fața ei și îi mulțumesc pentru curaj. Alții o fotografiază pur și simplu (voyeuri fiind), ca să posteze pozele pe rețelele de socializare.
Analiștii consideră că războiul va mai dura vreo jumătate de an, fiindcă e tot mai dur, pas cu pas, bucată cu bucată de teritoriu și clădiri, de sate și orașe. Armata rusă a ajuns să bombardeze inclusiv mănăstiri, nu mai există nicio reținere. E vorba de tactici medievale, consideră revista Newsweek. Totuși, 80% dintre ucraineni consideră că vor câștiga războiul.
Ce deosebire între Putin, baricadat în birourile lui înghețate, izolate de lume, izolate și de oamenii cu care discută (ținuți la distanță, la capătul unor mese prelungi) – și Zelenski, mereu în stradă ori vizitând zone distruse, bombardate. Putin mereu la costum, de parcă ar fi director de teatru; Zelenski mereu ca soldat patriot, printre oameni, lângă oameni, asemenea lor. Primul se consideră un zeu și e glacial ca un tiran care vrea să pară enigmatic, al doilea știe că e doar om și că trebuie să se comporte omenește.
*
Konstantin Malofeev (oligarh) consideră admirativ că Putin ar trebui să fie împărat al Rusiei, că i s-ar cuveni acest lucru. Nu încetez să mă mir de paranoia, grandomania și trufia ostentative ale indivizilor cu putere (economică, financiară, mediatică, politică) din cercurile putiniste.
Estimp, armata rusă fură cereale ucrainene pe care le comercializează sub steag rusesc. Uneori, silozurile sunt distruse, alteori sunt jefuite și confiscate grânele ca să fie exportate, iar Rusia să poată câștiga astfel sume uriașe pe spezele Ucrainei. E un act politic și economic de canibalism explicit, de fapt. Căpcăunul de tip putinist așa ceva a dorit constant: să canibalizeze statele din jur, din fosta Uniune Sovietică, și să își creeze vasali dresați pavlovian.
Rabinul-șef din Moscova a emigrat în Israel din cauza presiunilor oficiale făcute asupra lui ca să susțină războiul putinist contra Ucrainei. Lucrurile s-au întâmplat la începutul războiului, dar autoexilarea rabinului a ieșit la iveală, în mass-media, doar acum.
Rusia continuă să instaureze o criză globală a cerealelor, iar Serghei Lavrov pare să fie din nou obsedat de așa-zisul neonazism din Ucraina! Pâine și circ, pâine și circ mereu, dar în regim extrem dramatic.
Liderul de la Kremlin e tot mai decis să anexeze regiuni din Ucraina după modelul anexării Crimeii, iar armata rusă distribuie pașapoarte rusești în zonele ocupate. Putin a declarat (cu bonomie perfidă) că nu face altceva decât să reîntregească Rusia ca pe timpul lui Petru cel Mare.
*
În Mariupol a fost demarată demolarea ruinelor, numai că laolaltă cu ruinele sunt amestecate în moloz și cadavrele locuitorilor din respectivele clădiri. Foarte puține leșuri ajung de fapt să mai fie îngropate, majoritatea sunt aruncate în gropile de gunoi. Oameni fără mormânt (ucrainenii) și oameni fără cuvânt și onoare (soldații ruși). Cât de important este, mai ales acum, ca atâția oameni care pier să aibă un loc de îngropăciune! Expresia în chestiunea ritualurilor de înmormântare este aceea de loc sfânt de îngropăciune, dar calificativul sfânt poate fi eliminat în acest caz, al războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.
În Harkiv, sute de civili au fost uciși, din cauza bombelor cu dispersie folosite de armata rusă. Oamenii mor cu nemiluita, mi-e teamă să nu ne obișnuim cu acest lucru, cu moartea violentă, ca și cum ar fi un lucru normal. Căci omul se obișnuiește cu orice. Severodonețk va deveni al doilea Mariupol, după cât de crâncen se desfășoară luptele. Totul e traumatic acolo, trauma e deja loc comun în Ucraina, din păcate.
În jurul lui Putin s-au adunat tot felul de scelerați (politicieni), care afirmă ritos că ucrainenii trebuie lichidați. Lăsându-i din lesă pe astfel de indivizi să vorbească, Putin pozează în liderul calm, lucid, singurul capabil să salveze Rusia – e o întreagă regie mediatică la mijloc, o putinikiadă (adică nouă potemkiniadă).
*
Papa Francisc a afirmat că pacea este obligatorie, în caz că al treilea război mondial nu a izbucnit deja. Pontiful nu e defel un putinist, dimpotrivă, l-a criticat în varii rânduri pe liderul de la Kremlin și pe acolitul său – patriarhul Kiril. Papa Francisc este de fapt disperat din cauza faptului că e neputincios și nu poate interveni nicicum sau cuvintele lui nu au relevanță pentru a stopa acest război fratricid. Un război intercreștin, un masacru al unor creștini, comis de alți creștini, ceea ce e oripilant. Deși mă îndoiesc că mai trebuie să privim acest război ținând cont de statutul de creștini al combatanților.
Sunt alergică mereu la ideea accentuată adesea de unele autorități occidentale care afirmă că Putin nu trebuie umilit. Ce am observat este exact pe dos: în ciuda sancțiunilor aplicate Rusiei, Putin e mereu tratat cu mănuși. Singurul care a îndrăznit să fie tranșant este Joe Biden, care a spus răspicat că Putin este criminal de război.
*
Trei scenarii vehiculate de anglo-americani despre posibila încheiere a războiului (toate sunt nocive, de fapt). 1. Rusia va asuma un război de uzură până când ambele țări vor fi epuizate și niciuna dintre tabere nu va fi câștigătoare, iar un armistițiu obosit va fi singura soluție. 2. Rusia va încheia războiul, după ce va fi satisfăcută de cuceririle teritoriale complete ale regiunilor separatiste. 3. Rusia va cuceri tot Estul Ucrainei, dar nu se va opri aici, încercând apoi să obțină cât mai mult din teritoriul ucrainean. Nocivitatea maximă a culiselor legate de acest război: Putin își dorește să revină la granițele Uniunii Sovietice, din 1945, căci amenințări verbalizate apar tot mai des, inclusiv la adresa Lituaniei și a Republicii Moldova. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a amenințat deja că Moldova ar putea deveni a doua Ucraină.
Între timp a avut loc vizita la Kiev a patru lideri europeni: Macron, Scholz, Draghi și Iohannis. Un mesaj ferm de susținere din partea Franței, Germaniei, Italiei și României. Un răvaș afectiv concret al Europei, de fapt (în ciuda câtorva retractili – Ungaria, de pildă). Dar este de ajuns? Oamenii mor cu nemiluita în Ucraina, cine mai ține cont și numără toate aceste suferințe și pierderi? Vizita celor patru reprezentanți europeni de marcă a stârnit furie la Moscova, iar trei dintre ei (Macron, Scholz, Draghi) au fost taxați ca reprezentanți ai zonelor așa-zis degenerate ale Europei….
*
Putin nu recunoaște rezultatul războiului rece, a spus-o răspicat, considerând că Rusia trebuie să revină la ceea ce a fost URSS la nivel de granițe. Când se referă la Uniunea Europeană, consideră UE o bagatelă controlată de SUA. Nu dă doi bani pe Europa, de fapt, deși are o slăbiciune pentru Germania. Liderul grandoman de la Kremlin râvnește o nouă ordine mondială, de aici noua alianță BRICS (Brazilia-Rusia-India-China-Africa de Sud) pe care o trâmbițează și afișează cu tendință. Estimp bombardamentele și distrugerile masive continuă în Donbas, iar analiștii speculează că Rusia pregătește un atac cu submarine în Marea Neagră.
În opinia celor de la New York Times, Putin riscă să transforme Rusia într-un Iran fundamentalist. Ce ar putea fi Rusia după dispariția (fizică ori politică a) lui Putin? Întrebarea e ea însăși un nisip mișcător. Elitele ruse sunt paralizate de teamă, iar un succesor real al lui Putin nu se întrevedere. Oligarhii recurg la alcoolism, căci Putin nu are rival. Tinerii din Rusia înțeleg ce se întâmplă, dar se tem de represiune.
Războiul pare să fie interminabil măcar pentru faptul că Putin nu va admite niciodată că acțiunea militară rusească în Ucraina este un eșec. Între timp, Ucraina a primit armament performant din SUA și Germania (lansatoare de rachete), așa încât ar trebui nu doar să reziste, ci și să câștige războiul.
România este deja țară de tranzit, atât pentru arme către Ucraina, cât și pentru cereale dinspre Ucraina, iar autoritățile ucrainene recunosc solidaritatea românească la toate nivelurile.
O veste bună, totuși: Moldova și Ucraina au fost acceptate cu statutul de candidate la Uniunea Europeană. Mișcarea este în mod demonstrativ strategică și se dovedește a fi un mesaj european oficial către Putin.
