Mihai Lazari – Cu ochiul spre cer/Ipostaze spirituale

Societatea postcapitalistă, operând cu un logocentrism materialist, a modelat generații de consumatori ce consideră că arta este o activitate inutilă și neprofitabilă. Captați de acest dogmat, desconsiderăm rolul artei, sporind vidul metafizic.

Dar care este rolul artei într-o societate materialistă? Ce poate face o pictură sau o sculptură cu o funcție spirituală, intelectuală, intangibilă într-o lume pragmatică? Istoria ne relatează despre primele reprezentări artistice complexe – începutul artei – acum cu circa 4000 de ani în urmă, atunci când homo sapiens a simțit nevoia de a avansa și amplifica potențialul uman. De atunci încoace, arta satisface nevoile firești ale omului: de a crea, a explora, a se cunoaște și comunica. Acest vector milenar a fost urmat de artiștii contemporani, care privesc arta ca o cale spre libertate – întregire a personalității și afirmării de sine. În contextul modernității, acest aspect al artei este deosebit de important, iar creația plasticianului Mihai Lazari, întocmai satisface nevoia omului contemporan de a evada din cotidianul monoton ce-l sărăcește abuziv și de al îndrepta pe acel obosit de zarva lumii urbane și mecanice spre orizonturi spirituale primordiale, poetice și misterioase.

Artistul Mihai Lazari comunică cu spectatorul prin intermediul mai multor domenii plastice, excelând în sculptură, grafică, ceramică și pictură. Mai mult decât atât, plasticianul se lansează într-o lume inedită marcată de experimentul artistic, îi place să combine diverse tehnici și materiale între ele, de exemplu: sculptură și pictură, sculptură pictată în ulei în combinație cu pielea, pastel, alamă etc. Prin alăturarea texturilor și proprietăților duale ale materialelor, artistul obține efecte estetice inedite, vibrante și expresive. 

O contribuție în dezvoltarea viziunilor sale plastice a avut-o formația artistului. Totuși, cu trecerea timpului, creația sa a dobândit un aer inedit, individual. Mihai Lazari a studiat sculptura la Universitatea Națională de Arte George Enescu din Iași. Artistul își amintește că profesorul său de la Facultate îi zicea că un sculptor trebuie sa cunoască anatomia umană și nu numai, dar după ce le-a însușit pe toate bine, trebuie să le uite – dacă vrea să facă Artă. Plasticianul mai adaugă că a învățat de la mai mulți artiști, remarcând câteva nume ca Brâncuși, Giacometti, Hieronymus Bosch, Francis Bacon, Alexander Calder și Matthew Barney. Totuși, concluzionează artistul, cred că orice moment din viața noastră, de la naștere încoace contează, modelând fir cu fir gândurile și viziunile artistice, sugerând teme, simboluri și esteticul lucrărilor.

Creația plasticianului Mihai Lazari conține sculptură monumentală și plastică figurativă mică. Bronzul, grație aspectului său estetic, a formelor unduioase, detaliilor delicate și patinii subtile, prevalează. În plastica mică, domină motivul figurativ masculin așa-zișii călăreți sau bikeri moderni și motivul feminin – Ipostaze. Călărețul are interpretări multiple axate, într-o oarecare măsură, pe latura morală și rațională a acestuia, dar și o tentă ironică la adresa călăreților care din lipsa de onestitate nu corespund cerințelor morale enunțate. Dacă motivul masculin implică forță, dinamism și aspect moral, acel feminin este cercetat pe diapazonul emoțional. După cum afirmă artistul, seria de lucrări Ipostaze prezintă o femeie în diferite stări ale sufletului, veselă sau tristă, fiind surprinsă dinamic sau static, dansând sau plângând. De ceva timp, plasticianul este preocupat de problema sculpturii mobile, de aici s-a născut ideea  cataramelor turnate în bronz – sculptură utilitară – sculptură ce este cărată de om mereu pe el. Motivele cataramelor sunt variate de la forme abstracte, la figurative și/sau cu adaos de obiecte (șuruburi, piulițe); motivul ciclistului fiind deosebit de căutat. 

În pictură, se remarcă Ciclul de lucrări Portretul unui nor, acesta prezintă un motiv alegoric. Seria are o structură arhitectonică echilibrată. În ea domină esența metafizică a naturii căci suntem în fața unor lucrări conceptuale. Forma și culoarea primează, redând starea de spirit și intensitatea emoțiilor ca și tușele, și liniile energetice, ce sugerează convențional textura materiei. Ciclul inspiră o atmosferă de calm și incită curiozitatea. Intrigați de semnificația laitmotivului norilor, aflăm că în tradiția creștină norii simbolizează prezența divină, pe când în cea orientală norul cu formele sale fluide și pline de moliciune simbolizează începutul feminin – Yin, iar norii de ploaie sunt asociați cu fertilitatea. Totuși, artistul urmărește un scop mai complex. În încercarea de a se opune haosului societății urbane, dominate de clădiri de beton, el creează o altă lume  – calmă, senină, plină de liniște sufletească, în care triumfă uniunea cu natura și simțul libertății totale. Portretul unui nor este un prilej pentru revelație și un îndemn – omul să se mai și oprească, să mai ridice capul spre cer.

Publicat în Print MDRecomandat0 recomandări

Răspunsuri

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *