MIRON ZOWNIR / Expoziţia “Flashback. Return to Cluj”

Muzeul de Artă Cluj-Napoca, în colaborare cu Universitatea de Artă şi Design şi Centrul Cultural German din Cluj-Napoca, a prezentat publicului în perioada 5 – 29 noiembrie 2020 expoziţia reputatului artist fotograf german Miron Zownir, Flashback. Return to Cluj, deschisă la Palatul Bánffy. Moscova, 1995, versus România secolului XXI: o întâlnire aparent aleatorie între două proiecte ale artistului fotograf Miron Zownir în expoziția dedicată Muzeului de Artă din Cluj-Napoca. Proiectele cuprind colecții de fotografii care redau într-o manieră necenzurată fațete ale unor realități tulburătoare. Corespondențele care au loc la nivelul imaginilor ce reflectă ipostaze spațio-temporale diferite ne captivează în măsura în care partea ascunsă a realității privite prin ochii artistului fotograf are capacitatea de a rezona cu noile interpretări asupra existentului uman, regăsit în diverse contexte socio-politice.

„Sunt imagini de un dramatism intens, care te constrâng să ieşi din zona de confort şi să priveşti direct în faţă un registru răscolitor de chipuri anonime şi stări existenţiale-limită consumate la periferia societăţii, asupra cărora ne ferim cu încăpăţânare să ne aplecăm ochii, catalogându-le drept inadecvate pragului nostru de toleranţă. Este o expoziţie-semnal, voit incomodă şi lipsită de complezenţă, poate chiar angoasantă pe alocuri, care restaurează «vocile» celor ce poartă un stigmat social dureros, fiind cel mai adesea lăsaţi la o parte sau trecuţi cu vederea. Totodată, ridică întrebări tulburătoare, încurajând o meditaţie profundă asupra fragilităţii condiţiei umane şi a sorţii nestatornice, teme sondate prin filtrul necenzurat al realităţilor prezentului.

Cumulând o densitate fără precedent, imaginea domină detaşat peisajul familiar al societăţii noastre, simţurile fiindu-ne implicate constant în relaţii, mai mult sau mai puţin intense, cu o pluralitate ameţitoare de mesaje vizuale. Însă sub impactul consumului lor inconştient, operăm tot mai mult cu o privire distrată, din ce în ce mai superficială, pe fundalul căreia intrăm, aproape imperceptibil, în cercul vicios al unei simţiri anemice, totalmente decuplată emoţional. Expoziţia lui Miron Zownir, dincolo de intransigenţa cu care demască derapaje şi anomalii societale de o gravitate extremă, este şi o pledoarie convingătoare pentru regenerarea privirii şi consolidarea capacităţii ei de a recupera, la nivelul reflexivităţii personale, complexitatea unei percepţii active şi sensibile, eliberată de balastul orbitor al clişeelor şi prejudecăţilor”, afirma Alexandra Sârbu, istoric de artă, muzeograf în cadrul Muzeului de Artă din Cluj-Napoca și comisar de expoziție.

Selecția de fotografii din proiectul Romania Raw marchează experiența relevantă pe care Miron Zownir a avut-o în România, în calitate de artist invitat, pe parcursul rezidenței organizate de galeria Visual Kontakt în parteneriat cu Centrul Cultural German din Cluj, în anul 2018. Inițiativa artistică a lui Zownir a făcut posibilă pătrunderea în intimitatea nealterată a comunității de romi care locuiesc în Pata Rât și în alte locuri din România. În cadrul prezentei expoziţii, proiectul Romania Raw este secondat de secvențe ale seriei Down and Out in Moscow, care aruncă o lumină asupra oamenilor care au trăit şi a evenimentelor care au avut loc la Moscova în 1995, un an extrem de tensionat pentru Rusia lui Boris Yeltsin. Cu ambele proiecte, Miron Zownir surprinde momente din care poate face parte și devine, astfel, martor la situații extreme care dezvăluie starea psihologică pură a individului, fapt care facilitează, în consecință, accesul privitorului la o realitate ireductibilă.

„Proiectul Romania Raw este secondat, în cadrul prezentei expoziții, de secvențe ale proiectului Down and Out in Moscow, alăturarea permițând, la nivelul limbajului hermeneutic, o întoarcere în timp și o reconsiderare a capacității de înțelegere și de comemorare a evenimentului istoric. În cazul acestei selecții, fotografia scoate din anonimat personaje și scene din Moscova anului 1995, un an extrem de tensionat în plan internațional (Războiul din Cecenia), cu repercusiuni în plan social intern, în Rusia lui Boris Yeltsin: corupție, șomaj, foamete, discrepanțe mari între clasele sociale etc. Amploarea evenimentelor declanșatoare în cazul celor două ansambluri de fenomene marcante sub aspect social, dar și distanțele de ordin social și cultural, relevante în depistarea celor două situații de criză, unice în timp și spațiu, reprezintă fațete contrastante într-un șir de cronologii subiective.

Miron Zownir captează momente la care poate lua parte în mod direct și devine martor al situațiilor-limită prin care se relevă starea pur psihologică a individului, fapt ce facilitează, pe cale de consecință, accesul privitorului la o realitate ireductibilă. Experiențele umane, în particularitatea lor, au în comun reminiscențe ale dictaturii comuniste, reflectate în mod particular în memoria colectivă; mai mult sau mai puțin diluate în timp, aceste influențe se regăsesc, în clișeele de comportament ale maselor și în structurile politice moderne.Intruziunea în aceste lumi eliberate de fostul bloc sovietic destăinuie caracterul violent și uneori macabru al condiției umane, în contrast cu ceea ce percepem ca dimensiune a evoluției umane, aflate la baza civilizației actuale, globalizate.

În spatele luminii în care suntem obișnuiți să privim lucrurile și dincolo de rutina zilnică în care rămânem deseori captivi, există o stare de negare, o ruptură față de convențional, de reguli și de norme, care este intuită și ulterior străbătută în aventura unei priviri eliberate de prejudecăți. O atare acțiune, necesară pentru a înțelege fenomenul uman ca întreg, se exprimă radical ca formă, în succesiunea de fapte imortalizate, cu un uimitor impact asupra emotivității spectatorului. Opunându-se prin motivația sa intrinsecă de fotografia conceptuală, aspectul performativ al acțiunii fotografice face din autorul său un erou de acțiune și, în egală măsură, un martor care instigă, tacit, la reconstituirea unor stări de fapt revoltătoare și greu «de citit» în afara contextului.

Incursiunea în spațiul intim, surprinzând ipostaze psiho-fizice ale individului care se lasă astfel descoperit, transpare sub impactul unor flash-uri puternice, care incită sau trezesc repulsii în ochii spectatorului. Naturalețea reprezentărilor ne duce cu gândul la tenebroasele pânze ale lui Caravaggio și totodată plasează imaginea fotografică în șirul inepuizabil al normalităților dejucate. Fotografia este, sub acest aspect, un ansamblu prolific, transpus, sub forma sa hiperreală, într-un manifest inoportun și brutal, adresat simțului nostru comun”, sublinia curatoarea Georgeta-Olimpia Bera în discursul expozițional.

Miron Zownir s-a născut în 1953, la Karlsruhe, și locuiește la Berlin. El a fost numit de autorul american Terry Southern drept „poetul fotografiei radicale”, iar lucrările sale cu proscriși sociali sunt expuse, în mod regulat, în întreaga lume. Pe lângă fotografie, Miron Zownir s-a afirmat, de asemenea, ca un cineast respectat și autor de romane poliţiste. Expoziția curatoriată de Olimpia Bera, coordonată de Alexandra Sârbu și organizată de Universitatea de Artă și Design, Centrul Cultural German și Muzeul de Artă din Cluj-Napoca, coincide cu publicarea unui catalog al proiectului lui Zownir, Romania Raw, la editura PogoBooks.

– – –

Foto – Muzeul de Artă din Cluj-Napoca

Publicat în Actualitate, Arte vizuale, CulturăRecomandat0 recomandări

Răspunsuri

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *