Muzeul de Artă din Cluj-Napoca, pe lista participanților la ediția din 2021 a Simpozionului Internațional „MUSEOEUROPE”

După o primă ediție anulată de la înființarea Simpozionului internațional anual cu caracter științifico-profesional MUSEOEUROPE, mai precis cea din 2020, pe fondul crizei sanitare generate de actuala pandemie de COVID-19, Muzeul Regional din Maribor, Slovenia, reia anul acesta seria mult apreciatelor sale reuniuni profesionale internaționale. În organizarea celei de-a IX-a ediții a simpozionului MUSEOEUROPE, reputata instituție muzeală slovenă beneficiază de un puternic parteneriat instituțional încheiat cu ICOM Europe, prestigioasa organizație regională a Consiliului Internațional al Muzeelor (ICOM), a cărei Conferință Anuală ICOM EUROPE va fi cuprinsă în programul evenimentului.

Lucrările simpozionului, reunite sub titlul generic Living in Europe, vor fi desfășurate în perioada 14 – 16 octombrie 2021, în spectaculoasa ambianță ceremonială a Sălii Cavalerilor din Castelul Maribor, un autentic simbol istoric şi arhitectural al oraşului-capitală a regiunii tradiţionale slovene Styria de Jos, devenit sediu al Muzeului Regional începând cu anul 1938.

Procesul riguros de selecție al candidaturilor depuse în urma apelului deschis spre finalul lunii decembrie a anului trecut, asigurat de un comitet ştiinţific internațional, a vizat, cu prisosință, identificarea unor contribuții relevante în varii domenii precum arheologie, istorie, arte plastice, arte aplicate, arhitectură, muzică etc., privind interpretarea și valorificarea patrimoniului cultural material și imaterial, conservat pe teritoriul diverselor state europene, cu un accent deosebit pus pe „modul de viață al indivizilor și al comunităților exprimat în moștenirea culturală”. În mod excepțional, în condițiile în care Slovenia a avut privilegiul de a fi distinsă cu titlul Regiunea gastronomică a Europei pentru anul 2021, au fost acceptate în competiție și contribuții pe tema gastronomiei.

În urma anunțului organizatorilor privind rezultatele selecției, aplicația depusă de istoricul de artă Alexandra Sârbu, muzeograf în cadrul Muzeului de Artă din Cluj-Napoca, a fost declarată câștigătoare, cunoscuta instituție muzeală clujeană cu profil artistic urmând, astfel, să figureze în programul simpozionului MUSEOEUROPE 2021 cu o comunicare referitoare la expoziția – eveniment Acroșaje participative (6 decembrie 2020 – 17 ianuarie 2021), parte integrantă a programului expozițional al anului 2020, care s-a bucurat de un mare succes la public și de aprecieri dintre cele mai pozitive din partea presei de specialitate.

Rezultat al unui ambițios proces de construcție și creație colaborativă, expoziția a propus o cheie de lectură surprinzătoare și neașteptată asupra unor opere de artă iconice, aparținând colecției de pictură românească modernă a muzeului, valorificând, într-o manieră creativă, spectaculoasă, un întreg registru de limbaje expresive: artă video, animație, sunet, lumină și scriere creativă. În legătură cu participarea la Simpozionul Internaţional MUSEOEUROPE 2021, Alexandra Sârbu, inițiatoarea şi coordonatoarea principală a proiectului Acroşaje participative, a declarat: „O prezentă internațională, într-un context profesional de un asemenea calibru şi prestanță academică, nu poate decât să ne bucure şi să ne onoreze. Pentru muzeul nostru, este o premieră absolută, iar, în plus, ea vine ca o recunoaștere şi validare lipsită de echivoc a actualității, relevanței şi, nu în ultimul rând, a calității proiectului interdisciplinar de co-creaţie pe care l-am realizat în parteneriat cu Departamentul Foto-Video şi Procesare Computerizată a Imaginii din cadrul Universităţii clujene de Artă şi Design. Şi asta cu atât mai mult cu cât demersul în sine, concretizat pe fundalul plin de restricții, dificultăți şi limitări al crizei pandemice, a fost, fără nicio urmă de exagerare, echivalentul unui veritabil «act de curaj», nelipsind deloc momentele de impas, dar nici acele neplăcute stări de îndoială sau descurajare. Însă, ceea ce ne-a motivat să mergem mai departe și să ducem proiectul până la capăt, a fost dorința de a demonstra că putem transforma împreună, printr-o doză energizantă de prospețime, creativitate și imaginație, o perioadă complet nefavorabilă într-o uriașă oportunitate. Noi am riscat, iar rezultatul a depășit cu mult așteptările noastre”.

Propunerile selectate vor fi susținute public în limbile slovenă și engleză, urmând să fie reunite într-un volum ce va fi publicat în format electronic. În condițiile în care evoluția situației epidemiologice generate de virusul SARS-CoV-2 nu va permite desfășurarea simpozionului în format fizic, lucrările vor fi transferate integral în mediul online.

Cu această ocazie, amintim membrii echipei care a făcut posibil acest admirabil proiect expozițional, trecerea lor în revistă fiind facilitată de propriile testimoniale, care probează preocuparea şi deschiderea extraordinară față de educarea şi formarea culturală a publicului tânăr, manifestată, mai ales, în ultimii cinci ani, de Muzeul de Artă din Cluj-Napoca, mai ales în ultimii cinci ani, sub directoratul istoricului Lucian Nastasă-Kovács. Seria memorabilă a iniţiativelor şi propunerilor ce se înscriu în această direcţie vorbeşte de la sine.

Potrivit studentei Iulia Iacob, autoarea textelor care au însoțit intervențiile de artă video şi animație expuse, dar şi a colajului muzical care a conferit sonoritatea de fundal a întregii ambianțe expoziționale, proiectul a creat un cadru deosebit de ofertant pentru „reafirmarea atemporalității şi a forţei expresive a unor lucrări de patrimoniu, puse în lumină atât ca opere de artă de sine stătătoare, cât şi ca surse inepuizabile de inspiraţie pentru noi generaţii. De asemenea, a reprezentat şi o excelentă ocazie de cunoaştere şi colaborare între studenţi, curator şi alţi oameni dedicaţi, care au făcut acest demers posibil”. Iar, pentru a întări ultima remarcă privitoare la zona de contact creată cu spațiul muzeal și profesioniștii din domeniu, atât de ofertantă din perspectivă artistică, Alexandra Sârbu adăuga: „Pentru un tânăr aflat încă pe băncile facultăţii, o experienţă activ-formativă de o asemenea complexitate şi amploare, consumată în proximitatea unor valori patrimoniale definitorii pentru arta românească modernă şi finalizată cu o expunere publică a propriei sale viziuni, (re)interpretative într-un spaţiu expoziţional «cu greutate», care, prin tradiţie, legitimează şi consacră opera de artă, este, indubitabil, o oportunitate nepreţuită. Astfel de şanse, în perioada studenţiei, sunt cu adevărat rarisime, dar cu un impact benefic uriaş asupra dezvoltării şi modelării personalităţii studenţilor. Pe lângă aceasta, întregul demers a reuşit să pună în valoare rolul activ pe care-l deţin în educaţie muzeele şi patrimoniul cultural”.

În asentimentul celor afirmate mai sus, Diana Ţepeş, cursantă a programului de studii universitare de masterat Foto-Video, sublinia, la rândul său, următoarele: „Această colaborare a lăsat loc pentru multe idei de proiecte viitoare, dar în aceeaşi măsură, mi-a oferit un cadru profesionist de experimentare şi expunere”, pentru ca colegii săi, Cristian Coptil și Diana Iftime, să evidențieze faptul că participarea la realizarea expoziției Acroșaje participative a reprezentat pentru ei „una dintre cele mai frumoase și interesante experiențe de care am avut parte până acum în domeniul artei. […] Am reușit cu toții, împreună, să deschidem o perspectivă conceptual-interpretativă, proaspătă și captivantă asupra câtorva lucrări de pictură din Galeria Națională. Succesul expoziției considerăm că este și el un mare plus, pe lângă faptul că am avut ocazia să expunem în incinta Muzeului de Artă”.

Pe Alexandru-Andrei Petrea, cel mai tânăr dintre studenții-expozanți, proiectul l-a determinat să-și înfrângă anumite temeri și rezerve, dând frâu liber imaginației pentru a insufla o nouă viață naturilor statice ale lui Ștefan Luchian, supunându-le unei reconfigurări „din temelii”, de factură digitală. Totodată, după cum mărturisea artistul fotograf Andrei Budescu, şeful Departamentului de Foto-Video şi P.C.I., experienţa în sine „a generat un dialog interuman revelator şi formativ, care susţine actul creaţiei artistice şi deschide noi orizonturi. Rămânem profund recunoscători Muzeului de Artă clujean pentru invitaţia generoasă de a participa la acest minunat proiect şi, nu mai puţin, colaborării extrem de fructuoase de care am avut parte”.

Pe scurt despre locația ce va găzdui simpozionul internațional MUSEOEUROPE

Castelul Maribor, a cărui evoluţie istorică a înregistrat mai multe etape de construcţie şi stadii stilistice, a fost edificat între anii 1478 şi 1483, la dorinţa împăratului Frederic al III-lea al Sfântului Imperiu Roman, arhiduce de Austria, în scopul fortificării părţii de nord-est a zidului oraşului în vremurile tulburi ale ameninţării invaziei maghiare şi otomane. În timp, edificiul a fost transformat într-o somptuoasă reşedinţă nobiliară. Între piesele sale de rezistenţă, se detaşează capela Loretto, Sala Cavalerilor cu al său impresionant plafon pictat şi ornat cu decoraţiuni stucate complexe sau scara principală monumentală. Castelul a fost achiziţionat de municipalitatea oraşului Maribor în anul 1933, pentru ca cinci ani mai târziu, în 1938, să devină sediul Muzeului Regional. De-a lungul vremii, pragul Sălii Cavalerilor a fost trecut de câteva personalităţi istorice de mare notorietate: împăratul roman Leopold I, fiul său, mai târziu împăratul Carol al VI-lea şi, aproape sigur, fiica acestuia, Maria Tereza a Austriei şi prinţul moştenitor rus, iar mai târziu, ţarul Pavel I. Între oaspeţii de vază ai castelului se numără şi Papa Pius al VI-lea, care a înnoptat odată aici (1781), precum şi faimosul muzician, compozitor şi virtuos romantic Franz Liszt, care a susţinut un concert la pian în spledida sa sală festivă (1846), în faţa unui public restrâns şi atent selectat. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, castelul a fost vizitat şi de Adolf Hitler, după căderea oraşului Maribor sub ocupaţie germană.

Foto: Andrei Budescu, imagine reprezentativă și imaginile din text / cadre din expoziţia Acroşaje participative de la Muzeul de Artă din Cluj-Napoca

Publicat în Actualitate, Arte vizualeRecomandat0 recomandări

Răspunsuri

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *