Jurnal de la Z9Festival
Între 8 și 9 iulie a avut loc cea de-a șaptea ediție Z9Festival la Sibiu. Simbioza pe care am resimțit-o la ediția precedentă, deși fără prezența fizică a invitaților străini pe motiv epidemiologic, m-a făcut să revin cu bucurie și curiozitate și în acest an. Această a doua participare nu doar că mi-a întărit admirația pentru acest festival, dar mi-a și demonstrat că își merită cu prisosință locul în circuitul internațional al marilor festivaluri de poezie. Pentru a afla despre istoricul acestui eveniment, precum și despre importanța lui în peisajul poetic local actual, vă invit să citiți articolul semnat de Mihnea Bâlici în Scena9, el numărându-se printre prezențele constante la lecturile ce au avut loc aici de-a lungul timpului.
Ca să rezum puțin conceptul Z9 și cele două zile petrecute la Sibiu: festivalul își propune să aducă laolaltă tineri poeți din toată lumea, care să aibă o serie de lecturi alături de poeții români. Accentuez componenta tânără care caracterizează acest eveniment pentru că îndeosebi aici se profilează caracteristica distinctivă față de alte demersuri poetice asemănătoare din țară, precum e Poets in Transylvania ori Poezia e la Bistrița. La rândul lor, organizatorii (Vlad Pojoga, Cătălina Stanislav, Alex Văsieș, Krista Szöcs, Daniel Coman și, mai nou, vloggerița Ruxandra Gîdei) fac parte dintre tinerele voci ale câmpului literar românesc, lucru care nu poate stârni decât aprecieri infinite. O dată pentru că bucătăria din spatele unui eveniment (de orice anvergură ar fi el) este uluitor de dificilă: de la a concepe o listă relevantă de invitați, a le asigura deplasarea și buna ședere, până la alegerea unui loc convenabil pentru lecturi (din punct de vedere al amplasării geografice – pentru a le fi ușor spectatorilor să ajungă, al confortului, al bunei sonorizări etc.), interesarea constantă cu privire la starea vremii și la eventualele planuri de rezervă, promovarea lui și așa mai departe. Pe de altă parte, atât obținerea unor fonduri de la instituțiile locale, precum și responsabilitatea birocratică ce le apasă pe umeri acestor tineri constituie la rândul lor aspecte prea ușor trecute cu vederea. Deja să organizezi ceva prin intermediul instituțiilor publice e o treabă extenuantă, să o faci și profesionist e o muncă la care mulți dintre noi nu suntem gata să ne înhămăm.
Cincisprezece invitați, așadar, s-au numărat anul acesta la Z9Festival. Aceștia sunt: Elena Boldor, Valeriu A. Cuc, Cristina Stancu, Dóra Mărcuțiu-Rácz, Adelina Pascale, Andrada Yunusoglu, Florentin Popa, Ion Buzu, Flavia Dima, Ángelo Nestore, Maarten van der Graaff, Ondřej Macl, Audun Mortensen și Stephanie Sy-Quia. Fiecare diferit de celălalt, dar uniți de aceleași preocupări aparținând sferei socialului și politicului și angrenați într-un minunat joc al repetiției și al diferenței: poeme cu teme aparent asemănătoare, cu traume ce ascund aceleași cauze și cu bucurii ce se nasc pe aceleași fonduri, dar separați de individualități puternice, moduri de a(-și) citi textele și structuri poetice dintre cele mai diverse și experimentale. Un plus valoric pe care l-am sesizat (și pe care l-a menționat și Mihnea în articolul lui) ține de împărțirea lecturilor pe durata a două zile. Dacă anul trecut am resimțit evenimentul ca pe un tur de forță istovitor, care a cerut reprize constante și lungi de concentrare, anul acesta totul s-a desfășurat într-un mod mult mai aerisit, un soi de blitzkrieg poetic. De asemenea, o altă noutate deosebit de plăcută a ediției din acest an constă în premiile oferite de către Z9 pentru poezie și pentru poezie-debut. De ce atrag atenția asupra importanței acestor premii? Pentru că tind să cred că ele se numără printre cele mai obiective moduri de jurizare din țară, jurații fiind chiar poeți invitați la festival în edițiile precedente. Astfel, pluralitatea vocilor asigură din capul locului dezicerea de orice formă de favoritism ori de „tabără” formată în jurul unor stiluri/teme comune etc. Anul acesta, laureații au fost Adelina Pascale, cu volumul maki for 2 (Casa de Editură Max Blecher, 2021) și Florentin Popa, cu Dezintegrare (OMG Publishing, 2021).
Tot în siajul noutăților se numără și Z9Camp, o tabără națională de o săptămână pentru tineri de până în 24 de ani, în cadrul căreia s-au organizat o serie de ateliere cu poeți precum Radu Vancu, Ștefan Baghiu, Alex Văsieș, Cătălina Stanislav, Teodora Coman și alții. Aceste ateliere au culminat cu o lectură publică a participanților, în a doua zi de festival, unde țin să menționez că gradul de ocupare al locurilor a fost cu mult depășit. Lucru care nu poate fi decât îmbucurător și încurajant, ca să nu mai vorbim de maturitatea de care au dat dovadă textele citite. Participanții la Z9Camp au fost: Irina Balcu, Iulia Gândilă, Paula Haneș, Diana Huțanu, Iulia Iaroslavschi, Crina Neacșu, Rebeca Maria Oanță, Ioana Pătulea, Iulia Pietraru, Șerban Mark Pop, Dan-Bogdan Popescu, Denis Prodea, Alexandrina Savin și Bogdan Vișan. De ce am ținut să îi menționez? Pentru că sunt sigură că nu peste foarte mult timp ne vor surprinde cu niște debuturi cel puțin fascinante.
În concluzie, n-aș mai vrea decât să vă încurajez să participați în ce moduri puteți la astfel de evenimente literare, căci nu doar pentru că paleta este dezarmant de restrânsă în România (ceea ce o face, deci, tot mai necesară), dar și dintr-un considerent ce ține mai curând de încurajare și susținere emoțională pentru ce fac acești tineri, mai ales când vedem reticența și jemenfichismul instituțional de care se lovesc astfel de susținători ai literaturii contemporane (vezi inconvenientele de la LitVest 2022).
Foto: Max Schuz