Pluritatea generațiilor reunite în același timp și spațiu.

De mai bine de jumătate de an trăim în realitatea pandemică ce a impus schimbări atât la nivel social cât și pesonal. Printre diferitele și incertele legi, reguli și norme, încercăm să ne organizăm o nouă ”normalitate” (oricare ar fi definiția ”normalității”).

Procesul de adaptare la situația curentă a permis redeschiderea unor spații artistice. Unul dintre acestea este și Galeria Victoria, unde, la data de 26 octombrie 2020, a avut loc vernisajul unei expoziții colective „CROSSROADS: Poems of non belonging”. Expoziția, curatoriată de Lavinia German și Cristian Nae și organizată de Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași, în cadrul evenimentelor ce marchează 160 de ani de învățământ artistic ieșean, abordează un subiect, din păcate, mereu actual României. Emigrarea tinerilor a fost și este o problemă care afectează și lumea artei. Aceștia aleg fie să plece să-și facă studiile universitare în țările din vestul sau nordul Europei, fie duc la sfârșit studiile superioare în România, ajungând, oricum, să-și lanseze carierele peste hotarele țării, motivați de scene artistice mai însuflețite și sisteme care susțin și încurajează creația artistică. Cert este că atât în România, cât și în alte țări, artiștii sunt nevoiți să se adapteze anumitor contexte artistice și să cerceteze efectele acestora și sentimentele ce le sunt instigate, ajungând uneori să folosească emoțiile drept catalizator al procesului creator. Cei 9 artiști contemporani, toți trecuți la o anumită etapă prin educația artistică ieșeană, se reunesc în același timp și spațiu. După terminarea studiilor, acești artiști au plecat în alte orașe și chiar în alte țări și au ajuns să activeze pe arena internațională, unde, datorită abilităților de a conecta diferite experiențe și idei culturale au ajuns să facă parte concomitent din diferite microcomunități. Experiențele proprii le permit artiștilor să se raporteze la aceleași teme și probleme. Prin intermediul filmului „Alter”(33’50”, 2019), Dragoș Alexandrescu aduce în față motivele și consecințele deciziei de a emigra, toate sentimentele (nostalgia, eșecul) și mai ales dorința de a păstra indentitatea românească în procesul de integrare/adaptare la viața într-un loc apatrid. Problema emigrării este abordată la un nivel mai personal și în lucrările realizate de Andrei Venghiac – „From memory alone” (print digital, 120×90 cm, 2014-2015, parte din seria cu același nume, ediția 5+2) și „Concrete Ink”(cerneală pe hârtie, 28×22 cm fiecare, 120×90 cm, 2017-). Personajul edificat de către artist este unul solitar, dezrădăcinat și adus la viață prin estomparea propriei sale identități. Bianca Basan propune fotografia (diptic, print digital, 2018) „Alien” prin care sugerează un proces de alienare, dar și reimaginare a individului în scopul integrării speciilor și formelor de viață exterioare. Lucrarea „I Reflect” (digital video, 4 min. 2017) realizată de Andrei Nacu ironizează tendința oamenilor de a găsi o diagonală în viață, de a grăbi evenimentele existențiale, relaționând cu încercarea de a grăbi cursul apei, element declarat de artist ca fiind ”transnațional”. Silvia Amancei și Bogdan Armanu (s.a.b.a.) expun un performance înscenat, arhivat sub forma unor fotografii alb-negru ale acestuia – „Artists using paintings to fly”(2013, parte din proiectul „Body of Work ’79-”83. The unknow practice of Silvia Amancei și Bogdan Armanu”). Artiștii ilustrează, ironic, dar fără să ascundă gravitatea problemei, necesitatea afirmării pe scena internațională concomitent cu influența occidentului (care este considerat capabil să aducă un artist în vizorul lumii artistice internaționale, fie să îi limiteze accesul către aceasta) asupra diferitor generații de artiști. Influența din partea opusă a hărții este descrisă de Sarah Muscalu în lucrarea „Altered Visions III”(tehnică mixtă pe pânză, 210×250 cm, 2020). Înfățișarea Iașului drept un spațiu post-industrial scoate la iveală rămășițele sistemului socialist care a influențat gândirea, formarea și creația artistică a multor tineri. Prin intermediul lucrării „Altă dată” / „Some other time” (video, 34’56”, 2018), Liliana Basarab oferă o imagine a realității artiștilor, a impedimentelor întâlnite de către aceștia pe parcursul afirmării în lumea artei contemporane, care este constituită pe ideea de competiție și unde creația colectivă e nevoită să cedeze de multe ori. Daniela Pălimaru continuă discuția expozițională despre colectiv și micro-comunitate în lucrarea „Family II Steel – Bis”(inox, 4 piese, cca. 110x20x5 cm fiecare, 2019). Structura elaborată de către artistă evocă sentimentul de adeziune la un grup, o microcomunitate, înfățișând legăturile ascunse dintre membrii acesteia sub forma unor „asemănări de familie”, după cum le numea filosoful Ludwig Wittgenstein, și medierea necesară a indivizilor pentru obținerea unei concordanțe. Prin ilustrarea propriilor experiențe, decizii și a propriului parcurs al carierei din momentul absolvirii până în prezent, Dan Perjovschi analizează, în lucrarea „Calendar CV 2020” (pictură pe lemn din 1985 & calendare, print digital color, 2020), efortul necesar afirmării internaționale pentru tinerii artiști proveniți dintr-un sistem artistic provincial, precum și influența educației artistice asupra acestor cariere.

Generațiile de individualități trecute prin educația artistică ieșeană, influențate de diferiți, dar, totodată, aceiași factori, se întâlnesc în mod fericit în același timp și spațiu pentru a prezenta prin prisma experiențelor personale problemele (valabile atât în trecut, cât și în prezent) tinerilor artiști. Expoziția „CROSSROADS. Poems of non belonging” poate fi vizitată în perioada 26 octombrie – 9 noiembrie în cadrul Galeriei de Artă Victoria, Iași.

Sursă imagine reprezentativă: https://www.facebook.com/cear.unage

Publicat în Actualitate, Arte vizuale, CulturăRecomandat0 recomandări

Articole asemănătoare

Răspunsuri

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Supportscreen tag