Sub semnul Școlilor Blajului

În luna octombrie a acestui an, se împlinesc 266 de ani de la deschiderea primelor școli sistematice românești, Școlile Blajului, „fântânile darurilor”, cum le-a numit ctitorul lor, episcopul Petru Pavel Aron.  Inițiativele au pornit de la marele luptător pentru drepturile românilor din Transilvania, episcopul Ion Inochentie Micu Klein. Acesta îi adresează împăratului Carol al VI-lea o serie de memorii cerând înlăturarea nedreptăților și discriminărilor care se făceau românilor. După exilarea episcopului Inocentiu Micu-Klein, urmașul său la conducerea Bisericii Romane unite cu Roma este episcopul Petru Pavel Aron, care înființează , printr-un document din 11 octombrie 1754, școlile Blajului. Activitatea și rezultatele unităților de învățământ din Blaj au netezit calea pentru dezvoltarea învățământului românesc din Transilvania, având în vedere toate măsurile restrictive impuse de dominația străină. Gheorghe Șincai, în calitate de director al școlilor române greco-catolice, a înființat peste 300 de școli elementare confesionale în care, în afară de învățătura de carte în limba română, se dădeau și cunoștințe practice din domeniul agriculturii și meșteșugurilor pentru săteni.

La Blaj s-au deschis inițial trei școli: cea de obște (primară, cu limba de predare româna), latinească (medie) și de preoție (superioară). În școala latinească și în cea de preoție, până în 1848, obiectele de învățământ erau predate în limba latină. Din 1834, Simion Bărnuțiu are inițiativa și curajul de a preda filosofia în limba română.

În cele din urmă, școlile din Blaj se aliniază întregului învățământ din România ca norme de organizare (durata școlarizării, structura anului școlar, sistemul de notare, absolvirea liceului cu bacalaureat etc.). Apare astfel Institutul Recunoștinței (1924-1929) care adăpostește  Liceul de fete „Sfânta Ecaterina”, Liceul Teoretic, Comercial și Școala normală de fete.

De la înființarea școlilor până la suprimarea silită a Bisericii Romane Greco-Catolice de către regimul comunist, în 1948, catedrele prestigioaselor instituții de învățământ au fost onorate cu profesori distinși, personalități cunoscute în întreaga țară pentru activitatea lor didactică.

Octavian Bârlea, care, aflat în exil, a organizat la Paris, în 1955, cinstirea școlilor Blajului, la 200 de ani de la înființarea acestora, prin scoaterea unui volum omagial, atunci când în țară nu putea fi vorba despre sărbătorirea bicentenarului sau de o asemenea editare de carte. Volumul s-a numit „Omagiu Școlilor Blăjene”, colaboratorii fiind absolvenți ai școlilor blăjene, dar și oameni de cultură ca Mircea Eliade, Aron Costruș și N.I.Herescu.

În data de 9.10.2020, la Biblioteca Municipală „Școala Ardeleană”, Blaj, a avut loc a patra întâlnire fizică a redacției revistei „Timpul Blăjean”, marcată printr-un un scurt moment, dedicat poeziei, școlilor blăjene, culturii și educației. Membrii redacției au recitat poezii dragi sufletului, într-un loc familiar iubitorilor de carte, în curtea bibliotecii, într-un cadru restrâns, tocmai pentru a crea acel context intim care era, într-o mare măsură, dorit de toți colaboratorii, pentru primul eveniment oficial al revistei. Am recitat și am purtat discuții constructive legate de proiectele revistei, iar, în final, am imortalizat momentul printr-o minunată imagine de grup, în care zâmbetele largi ni se pot observa cu ușurință, arătând că totul a decurs foarte bine, că am avut o reușită spirituală.

Doamna directoare a Bibliotecii Municipale „Școala Ardeleană”, Simona Frâncu și doamna bibliotecară, Alina Oprean ne-au primit cu drag, în acest  spațiu în care cărțile prind grai, iar sufletul se bucură de frumos. Totul a decurs conform așteptărilor, demonstrând-ne că faptele mici pot aduce mari bucurii.

Publicat în Actualitate, CulturăRecomandat1 recomandare

Articole asemănătoare

Răspunsuri

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Supportscreen tag