Artizanii unirii-

Dacă pământul poate fi hotărnicit cu granițe, sufletului nu i se poate pune nicio stavilă!

(Ion Popescu- Băjenaru)

Autorul Articolului: Ionela Tataru

Ionela este elevă în clasa a XI-U, la Liceul Teoretic Nicolae Casso, satul Chișcăreni, raionul Sângerei,  Republica Moldova, pasionată de istorie și implicată în proiectul transfrontalier Locuri, timpuri, oameni, istorii și istorisiri, în care și școala noastră este unul dintre parteneri.

Sunt o zbatere de fluture uriaș în sticla unui geam prin care vreau să trec, printr-o explozie eliberatoare, în panteonul încleștat al istoriei. Transparența trecutului canalizează în mine energia întregii sale vechimi, iar moartea trupurilor care au călăuzit suflete proeminente în contextul realizării istoriei îmi simplifică conexiunea cu acele pete de existență în călătoria mea prin timp, prin mine, prin Basarabia. Privesc în zări și văd destine, iar dincolo de ele – patimile pe care le-au adunat. Suflul lor încă rătăcește acel spațiu îndepărtat, căutând cu disperare un urmaș al neamului în care să se adăpostească de nopțile de smoală pe care le naște trecutul. Aud în mine voci care tac inestetic, așteptând să fie articulate de o conștiință aprinsă de flacăra românismului engramat în ingineria mentalității mele. Parfumul libertății îmi zboară creierii ca un glonț în hăul epopeic al lacrimii, dar n-am ce-mi face: iubesc, dar cât de mult iubesc!, cu trupul măcelărit de dragoste, admirație, răspuns – UNIRE!

Suntem marginalizați de timp și veacuri, însă sufletele noastre se reîncarnează de fiecare dată printr-o fotosinteză a poporului român. Un singur om înseamnă deja enorm de mult – în el există totul și te poți pierde. Acel om e o întindere de pământ, teritoriul unui singur suflet – ROMÂNESC, iar Pantelimon Halippa este un istoric al acestui suflet.

Istoria m-a învățat că secolele sunt modelate de cei cărora nu le este frică să moară pentru o cauză sau să lupte pentru dreptate. Pantelimon Halippa este tribunul Basarabiei noastre, cu rol preponderent în devenirea ei una și aceeași cu idealul național sanguin – România. Proeminența sa în contextul realizării unirii neamului desocializat cu idealul susnumit își trage sevele dintr-un puternic sentiment de patriotism, care mă induce spre contopirea acestuia cu procesul propriu-zis al unirii Basarabiei cu România din 27 martie 1918. Patriot se poate considera doar acea persoană care, în pofida jertfirii propriei demnități, salvează demnitatea poporului, definește o eră a dramei neîntrerupte a basarabeanului. Sentimentul sălbatic de dragoste pentru patrie luptă cu încredere, pasiune și cronometraj irepetabil pe frontul libertății, însă traseul către anume acest câmp de luptă este împăienjenit de vegetație neordinară, haotică care încetinește cronologia faptelor canalizată de curgerea sentimentelor.

Pulsează-n mine inimi, iar radarul lor nu mai întemnițează semnalele cuvântului ACASĂ, căci pentru ele Basarabia era prea însângerată să le transmită condiția siguranței, a păcii și dragostei, simțindu-se nevoia de o transfuzie de speranță din România… Anul 1906 devine cumva debutul lui Pan Halippa în încercarea sa de a ilumina poporul basarabean, român din necunoaștere și frică: el a colaborat la ziarul BASARABIA, condus de Manolache Gavriliță, care deși nu a existat mai mult de 10 luni din cauza presiunii rușilor, a reușit să trezească o mulțime de oameni care au început să se intereseze de problema moldovenească, românească, între acestea două neexistând diferențe etnografice. Prin intermediul ziarului, personalitatea vizată a inclus problema organizării economice și politice a țărănimii, începând să agite ideea apariției unei ligi țărănești – geneza Partidului Țărănesc pe care l-a organizat și condus în toată Basarabia. Ziarul BASARABIA a limpezit conștiința națională a moldovenilor, eliminând presiunea de a nu vorbi în chip liber despre existența unei națiuni românești în Basarabia, fapt ce dorește să potențeze și prin decizia de a tipări în paginile ziarului imnul revoluționar Deșteaptă-te, române. De asemenea, prin intermediul publicațiilor și din revista CUVÂNT MOLDOVENESC reușește să împărtășească masele populare moldovenești la acele acțiuni care au dus provincia la Unire prin votul Sfatului Țării. Conștiința națională a revoluționarilor basarabeni le-a dictat să colaboreze cu România care era mama lor, firesc fiind în acest context reîntregirea sevei arborelui genealogic al românității, familiei.

Înaintând în cosmosul de contribuție al lui Pan Halippa pentru neamul românesc și integritatea sa, consider importantă pronunțarea devotamentului și luptei continue pentru dreptate în cadrul ședinței de la 27 martie 1918 prin intermediul căreia Basarabia s-a unit cu patria mamă prin votul Sfatului Țării, eveniment glorios care urma să modifice o întreagă rețea de realizări admirabile la care a fost încoronat spațiul românesc la 1 decembrie 1918, în aceeași măsură precum o singură piatră poate schimba cursul râului, acea piatră fiind Basarabia. Activismul său politic își evidențiază impactul către schimbare și deșteptare a societății prin ulterioarele funcții la care reușește să-și dovedească capabilitatea și succesele în cadrul Sfatului Țării: vicepreședinte (21 noiembrie 1917-25 noiembrie 1918), președinte (25 noiembrie 1918-18 februarie 1919).

Se zărea o geană de lumină pentru statul român în acel de neuitat an 1918. Basarabia a revenit sub steagul liber al României, simțind bucuria obținerii tuturor libertăților sale.

Pantelimon Halippa este omul politic care s-a identificat perfect cu destinul provinciei dintre Prut și Nistru pe care a reprezentat-o în parlament, dar și omul care are în permanență obsesia ei. Agitator pentru cauza națională, el spunea: Viitorul Basarabiei este acela al omenirii luminate. Omenirea până când nu va avea conștiință de sine, ea nu va avea liniștea și pacea pe care o dorește. El este o salbă de dovezi și exemplu definitoriu în contextul unirii: BASARABIA NU POATE SĂ FIE DECÂT ROMÂNEASCĂ!!

Articole asemănătoare

Răspunsuri

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *