Bucuria nu vine din ceea ce faci pentru tine, ci din ceea ce faci pentru alții…

Autorul Articolului: Alexia-Cătălina Matei, clasa a 10-a E

Alexia Cătălina Matei: Avem onoarea și plăcerea de a vă intervieva. Puteți să vă descrieți cititorilor prin câteva cuvinte?

Gabriela Conea: Profesor de Informatică la Colegiul Național din Iași și Inspector pentru proiecte educaționale la I.S.J. Iași. Motto-ul după care acționez – „Nu merge pe unde te duce drumul, mergi pe unde nu există drum si lasă o urmă” (Ralph Waldo Emerson)

A.M.: De 10 ani școlile din județul nostru au cele mai multe proiecte europene din țară. Care este secretul acestui succes?

G.C.:  Nevoi identificate corect în școli, consiliere atât în scrierea cererilor de finanțare, cât și apoi în implementare. Parafrazând vorbele lui Brene Brown ”Curajul nostru vine din curajul celor din jurul nostru!”, organizarea și participarea la evenimente de valorizare locală ”Made for Europe” și Gala VET sau națională – Școală europeană, amplifică puterea exemplului, iar bucuria reușitei contaminează…

A.M.: Știm că v-ați implicat foarte mult în aceste proiecte. Dezvăluiți-ne câteva proiecte de suflet de-ale dumneavoastră.

G.C.:  Pe parcursul acestor ani am implementat proiecte din diferite programe: Lifelong Learning (Grundtvig, Leonardo da Vinci), Erasmus+, SEE, POSDRU, POCU. Fiecare proiect are un loc special în sufletul meu, dar într-adevăr, câteva pot fi de reper. Proiectul Grundtvig –„Valorizarea tehnologiilor inovatoare în rândul populaţiei vârstnice din Europa” – Vint@ge a fost primul proiect pe care l-am coordonat la inspectorat începând cu anul 2011. A avut ca prioritate dezvoltarea în rândul vârstnicilor din cele 5 țări partnere a deprinderilor de care aceştia au nevoie pentru a face faţă schimbărilor, propunând soluţii inovatoare pentru ca tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) să devină mai accesibilă şi mai atractivă pentru ei. Astfel 28 de vârstnici ieșeni au participat la sesiuni de formare, în care s-au familiarizat cu operații de tehnoredactare, comunicare pe Skype, căutare de informații pe internet. Un alt proiect Grundtvig -“Community projects for social innovatiON through intergenerational volunteering experiences” ComeON! inovativ pentru 2013, a avut ca scop promovarea cetățeniei active atât în rândul persoanelor în  vârstă cât și al tinerilor din cele 4 țări partnere, printr-o experiență formativă de voluntariat intergenerațional, bazată pe dezvoltarea de proiecte de inovare socială ce viza îmbunătățiri teritoriale și comunitare prin colaborări fizice și virtuale (Phyrtual)- elemente esențiale în exercitarea efectivă a învățării sociale și inovării. Prin participarea la această experiență educațională, seniori, elevi și profesori din Liceul Teoretic ”Vasile Alecsandri” și-au consolidat competenţele cheie și dezvoltat competențele transversale.

A.M.: Ați ales o meserie consumatoare de energie. Dacă ar fi să dați timpul înapoi, ați alege tot această cale?

G.C.:  Primesc des această întrebare: de la elevi, colegi, prieteni și de fiecare dată răspunsul este același, fără nicio ezitare: ”DA”. Bucuria cu care îmi ajutam colegii la teme m-a făcut să îmi doresc din copilărie un loc în fața clasei – la catedră sau în cancelarie, lângă maeștri… Deși am cochetat cu versurile și proza, deși mă fascinau aplauzele din tribune când treceam prima linia de sosire, lumea cifrelor și a figurilor geometrice m-a cucerit definitiv, datorită unui model – profesoara de matematică. Mi-au plăcut întotdeauna provocările și, aspirând la un loc în amfiteatrul ”AL. Myller” al Universității ieșene ”Al. I Cuza” am descoperit ruda nouă și tânără a Matematicii –Informatica, de care am rămas legată pentru totdeauna și cu ajutorul căreia m-am regăsit, în mijlocul elevilor… Informatica e o disciplină dinamică, ce se potrivește foarte bine cu ritmul meu de viață, cu felul meu de a fi, cu principiul existenței mele – de a folosi smart, rațional și eficient resursele de care dispunem. Și astfel am rămas mereu între elevi și profesori, oferind și primind deopotrivă energie și entuziasm, potențându-ne reciproc. Cunoașterea, provocările, călătoriile în timp și spațiu definesc profilul meu de om din afara catedrei sau a biroului…


A.M.:  Ați ales să vă dedicați viața elevilor. Ce satisfacții v-a adus meseria de profesor?

G.C.:  La aproape 30 de ani de activitate pe scena educației, arc peste două secole, vine un moment în care îți dorești să revezi rolurile pe care le-ai jucat, să vezi ce a fost bun sau nu, să te gândești la ce ai putea proiecta pentru încă o decadă… Abia s-au stins ecourile examenelor de bacalaureat și admitere la facultate… Rolurile au fost multiple: să îi ajut pe elevi să găsească ce e mai bun în ei, să aleagă ce li se potrivește din ce le ofer în școală și în afara zidurilor ei… Bucuriile din excursii, de pe podiumurile de premiere la olimpiade și concursuri m-au ajutat să merg mai departe…. Provocările și oportunitățile societății în care trăiesc nu m-au lăsat indiferentă, activarea în proiectele educaționale europene m-au ajutat să străbat orașe și sate, din țară sau din afara ei, să conectez oameni și instituții, confirmându-mi de fiecare dată că bucuria nu vine din ceea ce faci pentru tine, ci din ceea ce faci pentru alții…

A.M.: Vedem/Simțim că se fac multe schimbări pozitive în învățământul românesc. Cum vedeți evoluția acestuia în următoarea decadă?

G.C.:  Educația este un sistem foarte dinamic și este bine să fie schimbări, profesorul însuși fiind agent al schimbării. Important este ca acestea să aibă la bază o disciplină a învățării și să promoveze valori autentice: demnitate, responsabilitate, respect, creativitate, cetățenie activă, incluziune.

A.M.: Elevii și profesorii trebuie să fie un tot unitar în angrenajul evoluției învățământului. În ce ar putea consta aportul elevilor la evoluția învățământului din România?

G.C.:  Mă bucură să vad efervescența inițiativelor elevilor: cred că acestea pot fi materializate prin implicare onestă, spirit de inițiativă, spirit civic. Și dacă nu au acum posibilitatea de decizie, așa cum spunea Radu Gologan, mesajul rămâne valabil pentru mai târziu: ”Pleacă, învață, întoarce-te, schimbă!”

A.M.: Știm că s-au făcut sacrificii uriașe pentru protecția elevilor și profesorilor pe timpul pandemiei. Cum s-a descurcat învățământul românesc în fața acestei provocări?

G.C.:  Rapoartele oficiale ne arată că au fost pierderi în ceea ce privește achizițiile cognitive ale elevilor dar știu că la Iași a fost mobilizare maximă, s-au depus eforturi mari. Pagina I.S.J. Iași cu resurse educaționale deschise arată că prima postare în acest sens a fost chiar din martie 2020, continuând apoi săptămânal. Majoritatea profesorilor s-a straduit să ofere lecții în format online sau să trimită elevilor pachete educaționale, fiind un volum de muncă de neimaginat. Rezultatele sondajului ANPCDEFP ”Erasmus+ si criza pandemiei” sunt bazate pe răspunsul a 826 de institutii/organizații și 82.2% au declarat că participarea în proiectele Erasmus+ a contribuit într-o FOARTE MARE MASURA la “creșterea capacității organizației de a utiliza TIC în activitățile curente cu scop de învățare, atât din sfera educației formale cât și învățării nonformalee sondaj arata că școlile implicate anterior în proiecte s-au adaptat mai repede și mai ușor la online. Ca rezultat, Comisia Europeană a publicat pe 25 august 2020 două cereri extraordinare de propuneri Erasmus+ în scopul de a sprijini pregătirea pentru educația digitală și competențele creative, alocând pentru fiecare câte 100 de milioane euro.

A.M.: Învățământul românesc se adaptează încet-încet învățământului modern din Europa. Cum reușim să modernizăm învățământul în comparație cu celalte țări est-europene?

G.C.:  Această pandemie cred că a reprezentat tototdată și un factor de accelarare a modernizării din educație, atât prin dirijarea unor sume consistente către dotarea școlilor cu echipamente modern, cât și prin formarea masivă a profesorilor pentru zona competențelor digitale. Includerea școlilor în rețele de parteneriat, schimbul de bune practici, promovarea inovației în ceea ce privește metodele pedagogice și tehnicile informaționale ajută la schimbarea mentalității elevilor și a cadrelor didactice, conducând în final la modernizare.

A.M.: Din nefericire, sunt mulți copii care abandonează școala din lipsa veniturilor familiale. Ce soluții au fost implementate pentru ajutarea elevilor din familiile defavorizate?

G.C.:  Inspectoratul Iași are o atitudine prospectivă și empatică pentru acesți copii și la fiecare apel de proiecte a depus candidaturi prin care a obținut finanțare. Mai jos sunt câteva exemple, dar suntem conștienți că nevoia este mult mai mare și pentru o perioadă mai amplă.

  • Proiectul Școli prietenoase în comunități implicate” (mai 2018- sept 2021) are ca obiectiv reducerea și prevenirea abandonului școlar timpuriu și promovarea accesului egal la învățământul preșcolar, primar și secundar de calitate, inclusiv la parcursuri de învățare formale, nonformale și informale pentru reintegrarea în educație și formare, a 940 de copii ante-preșcolari, preșcolari, școlari și tineri care au abandonat școala și de adulți care nu si-au finalizat educația obligatorie, din 5 comunități dezavantajate socio-economic din mediul rural si urban din jud. Iași, într-o perioadă de 36 de luni.
  • Proiectul ”ELECTRONIC INTERNSHIPS – Elemente Locale de Educație și Competențe Tehnice Readaptate la Ocupațiile și Nevoile din Industriile Competitive (mai 2018-martie 2021) a avut ca scop facilitarea accesului pe piața muncii pentru 334 de elevi din învățământul preuniversitar cu profil electrotehnic din județul Iași pentru o perioadă de 24 de luni prin derularea de activități de învățare aferente stagiilor de practică, consilierii și orientării profesionale, înregistrării și dezvoltării unor firme de exercițiu/ întreprinderi simulate.
  • ProiectulMultiplicarea metodelor de Educație și a Competențelor prin Adaptarea la Nevoile Industriilor Competitive – EMPLOY MECHANICS!” (mai 2018-matie 2021) a avut ca scop facilitarea accesului pe piața muncii pentru 334 de elevi din învățământul preuniversitar cu profil mecanic din județul Iași pentru o perioadă de 24 de luni prin derularea de activități de învățare aferente stagiilor de practică, consilierii și orientării profesionale, înregistrării și dezvoltării unor firme de exercițiu/ întreprinderi simulate.
  • ProiectulComunități implicate, educație de calitate” (mai 2018- sept 2021)– lider parteneriat Fundația World Vision are ca obiectivreducerea numărului de copii şi elevi aflaţi în risc de părăsire timpurie a şcolii, din comunităţile Dumeşti, Negreşti, Ţibana, Ţibăneşti şi Mironeasa, prin operaţionalizarea şi sustenabilizarea unui continuum de servicii şi de măsuri destinate unui număr de 1045 preşcolari, şcolari din clasele primare şi gimnaziale şi părinții lor precum şi tineri/adulţi din programul “A doua şansă”. Experții au acordat un real suport elevilor implicați, online – pe grupurile de WhatsApp, FaceBook, sau fizic – prin pachetele cu fișe de lucru distribuite. Chiar de la distanță, copiii au fost antrenați în activități de dezvoltare personală și au primit pachetele cu hrană săptămânal. Și proiectele Erasmus+ ne-au captivat și și-au pus din plin amprenta asupra dezvoltării noastre profesionale și personale. Colecția este foarte bogată și poate fi accesată aici.

A.M.: Viața ca și inspector școlar de specialitate pentru proiecte educationale în cadrul I.S.J. trebuie să fie una stresantă. Cum reușiți să faceți față tuturor provocărilor pe care vi le oferă acest job?

G.C.:  Comunicare bună, instrumente moderne de lucru colaborativ, sacrificii… Dar mai presus de toate un management riguros al timpului. Cred ca acest factor ar trebui luat mult mai în serios atât de adulți cât și de elevi: omul a cucerit spațiul, nu timpul. Spațiul îl putem recupera, timpul niciodată…

Articole asemănătoare

Răspunsuri

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *