Cartea care bate filmul

Autorul Articolului: Alexia Condurachi, clasa a 7-a C

De obicei, când stăm în casă, una dintre cele mai bune preocupări este să căutăm un film bun. Exact asta făceam eu, când am dat peste un film numit Hunger Games (Jocurile Foamei). Numele mi s-a părut destul de interesant, astfel încât m-am decis să mă documentez în legătură cu el. Am aflat că filmul era o adaptare a trilogiei cu același nume, scrisă de Suzanne Collins. M-am gândit că ar fi interesant să citesc întâi cele trei cărți și apoi să vizionez și filmele. Zis și făcut.

După câteva zile, mi-am cumpărat primele două volume ale seriei și, de cum am ajuns acasă, m-am pus pe citit. Acțiunea avea loc într-un viitor postapocaliptic, cartea fiind o distopie. În acest viitor, America era acum numită Panem și era împărțită în 12 districte și capitala acesteia era Capitoliul. Capitoliul organiza în fiecare an aceste Jocuri ale Foamei, pentru ca autoritatea lor să nu fie pusă la îndoială. Aceste jocuri constau în a lua, prin tragere la sorți, câte o fată și un băiat, cu vârsta cuprinsă între doisprezece și optsprezece ani, din fiecare district. Cei douăzeci și patru de concurenți erau duși în Capitoliu și apoi aruncați într-o arenă de lupte. Pentru a câștiga aceste jocuri, trebuia să fii singurul care supraviețuiește, astfel încât singura regula era să ucizi sau vei fi ucis.

Protagonista, Katniss Everdeen, locuia cu mama și sora ei, Prim, având grijă de amândouă, după moartea tatălui ei. Anul în care se petrece acțiunea era chiar primul an în care Prim participa la anuala tragere la sorți. Katniss se gândea că printre atâtea nume, șansele ca surioara ei să fie aleasă erau minime. Cu toate acestea, numele care a fost ales din borcan a fost chiar Prim. Katniss nu o putea lăsa pe sora ei să plece la aceste jocuri, astfel încât se oferi voluntar să meargă în locul acesteia.

Desigur că în fiecare district trebuia ales și un băiat. Acesta a fost Peeta Mellark, băiatul cu pâinea, după cum și-l amintea Katniss. Acesta a rămas în amintirea ei cu acest nume, deoarece, cu mult timp în urmă, lucrând la brutărie, îi dăruise fetei doua pâini calde. Cei doi devin colegi și pleacă împreună către Capitoliu. Ceea ce nimeni nu a știut până atunci a fost că, într-un viitor nu foarte îndepărtat, Katniss va deveni vocea Revoluției.

Cartea a avut multă acțiune și m-a ținut trează până târziu în noapte. Stilul de scriere este unul alert, ce te ține în priză și care m-a făcut să nu mă dezlipesc de carte nici măcar o clipă. De asemenea, lumea creată de autoare a fost fascinantă și m-am pierdut total prin ea, toate amănuntele fiind descrise perfect. Katniss mi s-a părut a fi o protagonistă foarte puternică și curajoasă. Era isteață, însă destul de impulsivă, având momente în care nu se gândea la consecințe înainte de a face o acțiune. Pasiunile ei erau trasul cu arcul și cântatul, aceasta obișnuind să cânte cu tatăl ei în trecut. Slăbiciunea ei erau ceilalți, fiind gata să facă orice pentru cei dragi. Mi-a plăcut foarte mult evoluția ei de-a lungul trilogiei și felul în care autoarea a descris cum au afectat-o toate întâmplările.

Peeta a fost probabil personajul meu preferat. Era foarte deștept, dându-și seama imediat când era vorba de o conspirație, când poate avea încredere în oameni și când nu și mereu scăpa de inamici, infiltrându-se printre ei. Avea și o latură sensibilă, o pasiune pentru artă, care, deși ar părea imposibil, l-a salvat dintr-o situație de viață și de moarte. Îi punea mereu pe ceilalți pe primul loc și era mereu acolo pentru cine avea nevoie de el. Participând la aceste jocuri, Peeta a mărturisit că nu ar vrea să se piardă pe sine acolo și că nu vrea să fie doar un alt pion în jocurile Capitoliului. Pe lângă toate acestea, se făcea plăcut foarte repede, era sociabil și amuzant. Mi-au plăcut toate cărțile la fel de mult. Prima carte m-a introdus în această lume, a doua mi-a dezvăluit povestea mai bine, iar a treia a venit cu întorsături de situație și cu deznodământul mult așteptat.

Unul dintre lucrurile care mi-au plăcut, de asemenea, la trilogie a fost că a fost construită realist, cu o poveste și un final care ne arată că lumea reală nu e la fel ca în basme.

În concluzie, recomand această trilogie tuturor, indiferent de vârstă. Vă sugerez să citiți mai întâi cărțile, deoarece, în opinia mea, au fost mult mai bune decât filmele. Lectură plăcută!

Articole asemănătoare

Răspunsuri

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *