Dansul – arta sufletului meu

Autorul Articolului: Mălina Mihai, clasa a 12-a A

Într-o lume rapidă, tumultoasă și calculată deseori ne simțim de-a dreptul sufocați de cotidian și avem nevoie de guri de aer – pasiunile noastre. Dansul previne în cazul meu sufocarea…

Dansul este una dintre cele șapte arte, cele care ne fac viața mai frumoasă. Acesta a existat încă de la începuturile omenirii și se spune că primul dans a apărut odată cu formarea triburilor, mai ales în timpul incantațiilor sau al festivalurilor dedicate divinității. Încă din acele vremuri, dansul făcea parte din viața zilnică a oamenilor, momentele cele mai importante ale existenței erau însoțite de dans și de beneficiile sale.

Astfel, ca artă grațioasă a mișcării, dansul este o formă de hrănire a sufletului. În timp ce dansează, oamenii se simt bine, simt ritmul muzicii, se deconectează de la probleme și se conectează la sinele descătușat. În acest sens, pot recomanda chiar exersarea unor pași de dans în timpul orelor de muncă. Cei care încearcă această activitate în pauze vor căpăta o nouă energie pentru a continua și un tonus muscular crescut.

În timp, dansul nu a mai avut semnificația sacră de la începuturi și, modernizându-se, el a devenit azi doar o formă de artă și o modalitate de comunicare și implicare între participanți. Odată cu trecerea anilor, s-au desprins mai multe tipuri de dansuri, care au diverse particularități, dar un singur scop: acela de a scoate la iveală cele mai elaborate mișcări, ținuta morală și eleganța dansatorului.

Ca dansator, am primit întrebarea cât de mult contează pasiunea în practicarea hobby-ul meu? În primul rând, eu cred ca pasiunea reprezintă acea scânteie din interiorul ființei umane care neîncetat alimentează ambiția, atitudinea și hotărârea de a iubi ceea ce faci. Pasiunea aduce o schimbare pozitivă atât în viața proprie, cât și în a celor din jur. În al doilea rând, datorită pasiunii mele arzătoare pentru dans găsesc eu puterea de a mă antrena ore în șir, uitând de durere și pierzând noțiunea timpului. În urma antrenamentelor, pe parcursul anilor, mi s-a dezvoltat o nouă aptitudine: îmi cunosc foarte bine propriul corp, inclusiv limitele lui.

Mai mult de atât, pasiunea mă face să înțeleg că în spatele exercițiilor acrobatice există o logică și o tehnică menite să ajute dansatorul în timpul unui spectacol. Există situații în care coregrafia inițială nu poate fi efectuată, iar atunci intervin micile „modificări spontane“, improvizații menite să dea o continuitate armonioasă coregrafiei, astfel încât publicul să nu sesizeze nimic. Precizia și tehnica, rezistența fizică, dar și pregătirea psihică dobândite în urma antrenamentelor ne ajută să folosim energia în așa fel încât pe lângă eleganța mișcărilor să avem și o rezistență pentru a susține un spectacol de lungă durată. De obicei, dansatorul în timpul actului artistic, se detașează de mediul înconjurător, devine un adevarat instrument prin care libera creație să provoace acele vibrații capabile să atingă sensibilitatea artistică a spectatorilor.

În final, consider ca atât nivelul de pregătire, dar în egală măsură și pasiunea dansatorului influențează calitatea actului artistic și trăirile transmise spectatorilor. Spre exemplu, acum două săptămâni am avut un spectacol la Casa de Cultură a Studenților cu trupa de dans și pot spune că a fost minunat. Ansamblul de lumini care reflectau pe noi și oamenii din public care ne susțineau și ne încurajau a creat o atmosferă încântătoare. Recomand din tot sufletul meu de dansator fericit dansul ca gură de aer proaspăt și ca modalitate de exprimare artistică!

Articole asemănătoare

Răspunsuri

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *