Interviu – Aonofriesei-Puiu Răzvan-Petru

Preotul Aonofriesei-Puiu Răzvan-Petru, părinte a trei fete, este slujitor la biserica „Sfântul Sava”, responsabil de coordonarea activității de acordare a asistenței religioase în unitățile bugetare din Arhiepiscopia Iașilor, preot pentru persoanele cu deficiențe de auz și vorbire. Totodată, a fost preot misionar de caritate la Spitalul Sfântul Spiridon din Iași.

In hoc signo vinces! (Sub acest semn vei învinge)

 Constantin cel Mare

Autorul Articolului: Iulia Rotaru

Urcuș spiritual în pregătirea pentru Sfintele Sărbători ale Paștelui

Știu că timpul este foarte competitiv, vrând să fie el mereu pe primul loc în acest maraton contra cronometru, astfel încât nu îl avem mereu de partea noastră, dar măcar acum, în perioada aceasta, ar trebui să ne oprim pentru regăsirea spiritual și înțelegerea sarcificiului cristic. Suntem bucuroși că am reușit să facem acest interviul cu preotul Aonofriesei-Puiu Răzvan-Petru, în care vom descoperi semnificațiile profunde ale acestei perioade, Sfântele Sărbători ale Paștelui, pentru a accede la urcușul spiritual necesar creștinilor de toate vârstele. Vă mulțumim, Părinte, pentru că ați acceptat provocarea noastră într-o perioadă de activitate intensă pentru preoții creștini, Săptămâna Patimilor, și ne-ați ghidat în această călătorie milenară numită Creștinism, care începe acum 2000 de ani, ca să scoatem câteva clipe de dialog de sub stăpânirea timpului neiertător.

  • Ce părere aveți despre modul în care este sărbătorit Paștele în prezent și cum era sărbătorit în trecut?

Din punct de vedere liturgic (al slujbelor din biserică), modul de serbare al Sfintelor Paști este același, nu au intervenit modificări majore după secolele III-IV, perioadă în care Sfinții Părinți ai Bisericii au stabilit forma Sfintei Liturghii. Referitor la tradițiile din perioada sărbătorii Învierii Domnului, în popor au apărut elemente noi, care, din păcate, ne-au îndepărtat de la sensul real al sărbătorii. În trecut, cel puțin la poporul român, obiceiurile aveau un puternic sens religios: vopsitul ouălor, pregătirea cozonacilor, a pascăi, curățenia din curte, postul aspru din Săptămâna Sfintelor Pătimiri, spovedania și împărtășania, împăcarea cu cei cu care erai certat, cumpărarea măcar a unei haine noi etc. Erau lucruri care te scoteau din rutina, micimea zilnică și subliniau importanța perioadei care se apropia, și anume a Învierii Mântuitorului. În prezent, din comoditate, dezinteres sau al fugii de „concepții învechite”, multe tradiții s-au pierdut și, din păcate, au fost înlocuite cu elemente comerciale, care „se caută și dau bine”.

  • Ne puteți oferi informații despre cum era sărbătorit Paștele în primii ani de la învierea lui Iisus Hristos?

Până în secolul al III-lea, nu era stabilită o zi anume pentru serbarea Sfintelor Paști. Creștinii se adunau în prima zi a săptămânii, duminica, și săvârșeau frângerea pâinii, așa cum făcuse Hristos la Cina cea de Taină și cum le spusese El să facă aceasta „întru pomenirea Lui”. În anul 325, la primul Sinod Ecumenic, se stabilește ziua de serbare a Paștilor în fiecare an, în prima duminică cu lună plină, după echinocțiul de primăvară, dar nu în aceeași zi cu paștele evreilor.

  • Care este explicația învierii lui Isus Hristos, pentru a fi înțeleasă de tinerii de 15-16 ani din generația mea? Credeți că El a înviat datorită lui Dumnezeu sau pentru că deținea o putere?

Hristos a înviat pentru ca și noi să înviem. Prin învierea Sa, ne-a arătat că putem birui moartea, moartea trupului fiind o consecință a păcatului strămoșesc, al neascultării lui Adam și a Evei. El nu a înviat datorită lui Dumnezeu, El a înviat pentru că ESTE DUMNEZEU și fiind făcătorul vieții, așa cum percepem noi viața, este normal și de la sine înțeles că are putere asupra începutului și sfârșitului vieții.

  • Știm cu toții că de Paște se celebrează învierea lui Hristos, dar cum și-a căpătat numele de Paște?

Termenul de „paști” vine din limba veche a evreilor și înseamnă trecere. Pentru ei avea sensul de trecerea din robia egiptenilor la libertatea din țara făgăduinței, țara promisă de Dumnezeu poporului evreu. La creștini, s-a păstrat termenul, dar sensul este cel al trecerii din moartea trupească și sufletească, aduse de păcat, la viața în veșnicie prin jertfa Mântuitorului pe Cruce și prin Învierea Sa.

  • Ce semnificație are ieșitul cu Sfântul Aer, de trei ori, în jurul bisericii, în Vinerea Mare? De mică, mă ducea bunica la biserică în  această zi și am reținut acest lucru.

Ieșirea cu Sfântul Epitaf (pânză pe care este pictată scena punerii în mormânt a Mântuitorului Hristos ) sau Sfântul Aer (în popor) și înconjurarea o dată a bisericii simbolizează faptul că Hristos S-a jertfit pentru restaurarea întregii creații, moartea și Învierea Sa se arată, se face cunoscută întregii creații, nu doar creștinilor.

  • De ce pasca și mielul sunt specifice acestei sărbători? De ce nu au fost alese altă mâncare sau alt animal?

Pasca se face în formă rotundă și are pe ea semnul Sfintei Cruci, pentru că pe Cruce S-a jertfit Hristos, iar forma rotundă simbolizează universalitatea. Mielul fără prihană sau fără beteșug era adus ca jertfă de evrei și Îl simbolizează pe Hristos Cel fără de păcat care Se aduce jertfă pe Sine Însuși.

  • Exemplificați-ne câteva tradiții necunoscute în zona noastră, practicate în alte părți ale țării în perioada aceasta, dacă știți, vă rog.

Nu cunosc tradiții sau obiceiuri magice legate de această perioadă. Toate tradițiile și obiceiurile veritabile au sens religios și sunt cunoscute în biserică și sunt practicate de poporul drept credincios.

  • Dacă ar fi să asociați Sărbătorile Pascale cu un cuvânt sau cu un gup de cuvinte, care ar fi acelea?

BUCURIE ȘI VEȘNICIE!

  • Ce lucru v-a surprins cel mai mult atunci când l-ați aflat și care are legătură cu Paștele?

Nu pot afirma că există vreun lucru care să mă surprindă. Personal, cred că totul se petrece într-un mod firesc, natural. Nu putea fi altfel mântuirea omului, după căderea din păcat, decât așa cum se petrece acum.

  • De ce și de când învierea lui Hristos a început să se asemene cu un iepuraș care aduce cadouri?

Pentru creștini, Învierea Mântuitorului Iisus Hristos nu poate fi înlocuită cu nimic, cum, de altfel, nicio altă sărbătoare. Pseudo- tradiția iepurașului de Paști a venit de undeva din Germania, din câte știu eu, și o văd ca pe ceva comercial. Din punct de vedere teologic, este un alt element prin care diavolul încearcă să ne depărteze de cunoașterea lui Dumnezeu, focalizându-ne atenția și interesul pe „ce ne aduce iepurașul”, pentru ca noi să lăsăm deoparte ce primim prin Învierea lui Hristos.

  • Ce semnificație are Paștele pentru dumneavoastră?

Învierea Domnului înseamnă totul pentru mine. Înseamnă că și eu pot avea viața veșnică, pentru că prin primirea lui Hristos prin Sfânta Împărtășanie El rămâne întru mine și eu întru El, devin frate al Lui și înfiat al lui Dumnezeu Tatăl.

  • Cum ar trebui să percepăm Paștele anul acesta, din cauza virusului și a noilor restricții?

Poate ar trebui să învățăm să prețuim ce avem. Poate ar trebui să transmitem mai departe bunele și frumoasele tradiții primite de la părinții și, mai cu seamă, de la bunicii și străbunicii noștri. Poate ar trebui să înțelegem că nu tot ce este nou este și bun sau de folos. Poate ar fi bine să reînțelegem și să re-cunoaștem sensul cuvintelor de la crearea omului de către Dumnezeu, când a zis „nu este bine să fie omul SINGUR…”

  • Cum credeți că Paștele a reușit învingă lupta cu timpul, fiind sărbătorit și acum, aproape peste 2000 de ani?

Aici vă pot răspunde printr-o întrebare: Cum credeți că timpul și-ar putea birui Creatorul?

Articole asemănătoare

Răspunsuri

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *