Jurnalul elevilor în pandemie

Autorul Articolului: Alecsandra Afighiroaie

Dacă reflectăm asupra pandemiei într-un mod detașat, probabil vom ajunge la concluzia că a fost, este și va rămâne o perioadă ciudată, stresantă, care ne-a luat pe fiecare dintre noi pe neașteptate. Dar ce se întâmplă atunci când aruncăm o privire mai în detaliu asupra pandemiei? La ce concluzie vom ajunge dacă analizăm această perioadă spontană?

Pentru mine, pandemia a fost un prilej de cunoaștere și dezvoltare personală, mai ales pe timpul stării de urgență. Personal, sunt o persoană foarte sociabilă, care avea nevoie să fie înconjurată mereu de prieteni, avea nevoie să fie distrasă de la singurătate și tăcere. Pandemia m-a învățat totuși cum să schimb asta, pentru că, deși a fi înconjurat mereu de oameni pare un avantaj, vă pot spune că nu este un lucru foarte sănătos. Eram foarte obișunuită cu prezența cuiva lângă mine și am deprins o nevoie de a avea mereu pe cineva cu mine, iar din această cauză, când ajungeam acasă, eram tristă și deprimată. Pandemia m-a învățat cum să mă bucur de timpul cu mine însămi și chiar am învățat să îl utilizez într-un mod eficient. Încă un lucru foarte important pe care l-am învățat a fost să apreciez mai mult timpul cu familia, pentru că, să fim sinceri, adolescenții nu prea o fac.

Totuși, am fost curioasă să aflu cum a fost pandemia pentru colegii mei, așa că am lansat un formular cu întrebări despre această perioadă. La început nu credeam că voi primi prea multe răspunsuri, dar am fost încântată să văd răspunsuri de la copii cu vârste de la doisprezece ani pâna la nouăsprezece ani.

Cu ajutorul doamnei profesor consilier școlar Cristina Vameșu, am reușit să interpretez rezultatele acestui formular într-un mod cât mai corect și profesionist:

1.Care a fost emoția pe care ai trăit-o cel mai des în pandemie?

Pandemia de coronavirus a determinat emoții diverse, cele mai multe fiind negative: îngrijorare, frică: „…deoarece acesta este un virus nou, care nu a fost aproape deloc studiat și nu se știe ce se întâmplă dacă te îmbolnăvești.”, tristețe: „deoarece dorul de colegi mă năpădea, dar, pot spune că familia îmi alina acest dor”, „pentru că urma să nu îmi mai văd colegii, totuși, după ce m-am obișnuit cu ea, mă simțeam ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat”, „deoarece a omorât foarte mulți oameni” sau nesiguranță.

Foarte puțini au experimentat emoții pozitive, cum ar fi bucuria, „deoarece mi-am petrecut timpul cu familia mea şi nu am simţit situaţia din lume”, „deoarece înainte nu am avut prea aveam timp să stau cu familia și m-am simțit bine alături de părinții mei”, „am simțit bucurie, dar și neștiință deoarece nu știam ce urma sa se întâmple”.

Însă, cei mai mulți elevi au avut stări afective fluctuante și emoții amestecate: „Cred ca am avut un amalgam de emoții. De la neliniște și anxietate la conștientizare și impresia de apăsare”; „La început am fost fericită și puțin confuză, apoi am început să fiu tristă, lipsită de motivație și micile surprize sau mesaje de la prieteni îmi ridicau moralul, iar acum sunt mult mai fericită și mult mai relaxată de când a apărut vaccinul”; „La aflarea primelor vești despre pandemie, am simțit nesiguranță și o oarecare frică, trăiri care se mențin și acum cu o intensitate mai mică”; „Mie pandemia mi-a trezit sentimente de tristețe în mare parte, însă și un sentiment plăcut pentru că am putut să mă cunosc mai bine.”

2.Care a fost activitatea ta predominantă în pandemie?

Cei mai mulți elevi au fost foarte restrânși în activitățile lor obișnuite, dar au citit, și-au îndreptat atenția spre internet, au fost activi pe platformele de socializare, au urmărit filme sau au ascultat muzică, au învățat, au petrecut timpul cu membrii familiei sau au dedicat timpul hobby-urilor personale („cel mai mult am citit în perioada aceasta, dar, de asemenea, am mers mai des la echitație, am petrecut mai mult timp cântând la pian și chiatară”), dar și pentru „experimentarea lucrurilor din jurul meu cărora nu le prea dădeam importanță până atunci.”

3.A fost pandemia un prilej de a te cunoaște mai bine pe tine însuți? Cum te-ai simțit să petreci mai mult timp singur?

Așa-numita „distanțare socială” impusă de pandemie, pe care ar trebui să o numim „distanțare fizică”, a avut efecte diverse asupra elevilor. Unii au recunoscut că timpul petrecut în singurătate nu le-a fost de ajutor („nu m-am simtit deloc bine avand in vedere faptul ca nu mai era un contact vizual, fizic, cu toti cei cu care vorbeam”, „nu m-am simțit foarte bine, dar am avut familia lângă mine care m-a ajutat și ne-am distrat frumos împreună”; „m-am simțit ciudat, pentru că de obicei stăteam cu prietenii mei și mă jucam cu ei”). Însă, pentru cei mai mulți pandemia a fost un impuls spre cunoașterea autentică de sine („am putut reflecta la ceea ce poate fi îmbunătățit la mine”, „această perioadă m-a maturizat şi m-a învățat să fiu mai responsabil”, „am simțit cu adevarat că încep să văd așa cum sunt eu de fapt”, „am început să realizez anumite greșeli pe care le fac constant, cum ar fi atitudintea sau datul ochilor peste cap”, „am învățat să cântăresc situațiile și să încerc să o aleg pe cea mai bună. Am învățat să observ mult mai bine lumea și să descopăr micile obiceiuri sau acțiuni pe care uneori le fac din reflex sau când vor să ascundă ceva. Am descoperit multe lucruri noi care nu mă așteptam să îmi placă, am petrecut zile întregi singură, care m-au învățat să îmi fac singură mâncare mai diversificată și am avut mult mai mult timp pentru a experimenta multe lucruri noi din jurul meu spre exemplu mai multe stiluri de muzică, de a-mi face părul și multe altele”).

4.Ți-a schimbat pandemia percepția față de viață? Dacă da, ce vezi diferit acum?

Nimeni nu mai e la fel ca înainte de pandemie. Poate că vorbim de schimbări comportamentale mari sau de mici diferențe care, puse cap la cap, duc și ele la atitudini complet diferite, fie că ne dăm seama sau nu. Elevii au înțeles cănu tot este mereu frumos și vesel, dar putem trece peste orice împreună și la fiecare întâmplare trebuie să vedem mereu partea plină a paharului”, că „trebuie să avem mai multă grijă de sănătatea noastra”, că „trebuie sa fim recunoscători că avem tehnologie, un acoperiș deasupra capului, că nu ne culcăm cu stomacul gol și că următoarea zi ne vom trezi pentru că nu mulți mai au ocazia” și că „oricând pot apărea obstacole sau situații care să schimbe multe la 180 de grade, pandemia a subliniat faptul că trebuie să fim puternici, ambițioși, să ne uităm la noi și de asemenea să fim empatici”. Au învățat că „trebuie să lupți pentru că ziua de mâine să existe”.

În concluzie, printre atâtea efecte și emoții negative, există și consecințe pozitive ale pandemiei. Am fost provocați să ne gândim la ce este cu adevărat important pentru noi, la ceea ce am putea face în familia noastră, a fost o perioadă care ne-a ajutat să ne (re)descoperim pasiunile, să ne cunoaștem mai bine și să conturăm o direcție cu sens pentru viața noastră.

Ziua de ieri este istorie, ziua de azi este un cadou și ziua de mâine este viitor.” (citat extras din răspunsurile elevilor).

Articole asemănătoare

Răspunsuri

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *