„Să trăiască vatra, neamul, cu prezentul și trecutul…” – un capitolul important din cartea istoriei noastre

Autorul Articolului: Iulia Rotaru, clasa a 9-a E

Există atât de mulți oameni pe această planetă! Iar acest lucru vrea să însemne că există și atât de multe povești de ascultat, nu e așa? Ei bine, când eram mică, nu prea am fost o iubitoare a cărților, dar după aceea am crescut și a urmat un proces despre care nimeni nu mi-a spus că va fi atât de obositor și gălăgios. Nu am fost nici întrebată dacă vreau să trec prin el, dar iată că deja am început să o fac. În mare parte din timp, viața mea este un pic cam alandala. După ce am crescut mai mare, am realizat că îmi place să ascult povești, nu numai din acelea cu Albă-ca-Zăpada și cei șapte pitici sau Punguța cu doi bani, ci și din trăirile și emoțiile oamenilor. Nu ar fi minunat dacă ar exista un loc străin timpului, un loc unde să existe o bibliotecă gigantică, unde toți oamenii își pot spune poveștile prin cărți mai groase sau mai subțiri, după care să își vadă în continuare de viață? Sunt sigură că pe un raft întunecat, poate plin de praf sau curat lună, stă o carte cu un titlu auriu despre oamenii de pe cele două maluri ale Prutului și relațiile lor. 

Autorii unui capitol de pe la sfârșitul acestei cărți sunt membrii conferinței cu genericul „Să trăiască vatra, neamul, cu prezentul și trecutul…”. Capitolul acesta a a fost scris într-un format modern, la întâlnirea de pe 20 mai 2021, online, pe platforma Google Meet, activități deja familiare nouă. Doamna Cristina Tambur, directoarea Instituției Publice Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” din Fălești, a inițiat și organizat această conferință în parteneriat cu liceul nostru. Pe lângă elevi, la acest eveniment s-au conectat și câteva persoane mai speciale, precum domnul Petrișor Dumitrescu, Preasfințitul Antonie și Mariana Osadța. Domnul Petrișor Dumitrescu este Consulul General al României în Republica Moldova cu sediul la Bălți. Preasfințitul Antonie este episcopul de Bălți al Mitropoliei Basarabiei, iar Mariana Osadța este șefa Direcției Generale de Educație și Cultură din Fălești.

La această interesantă întâlnire, s-a discutat despre legăturile puternice ale României cu Republica Moldova, insistându-se pe trecutul tumultos și prezentul provocator. Două idei importante, pe care le-am reținut din cele spuse de invitați, au fost că cele două țări sunt legate prin relații indestructibile, în ciuda faptului că au fost despărțite, dar și că oriunde te-ai duce, tot acasă e mai bine. Parcă o vedeam pe mama spunând asta.

Doamna profesoară Lucia Gligor, din Republica Moldova, ne-a vorbit despre dragostea de țară și de neam. A fost un discurs cu un impact foarte puternic asupra celor prezenți, datorită cuvintelor alese și a modului hotărât în care a vorbit dumneaei. În plus, ne-a prezentat și un filmuleț cu diverse activități realizate de elevii săi, de la cântece și piese de teatru, până la dansuri și interpretări de opere. Scriitorul Nicolae Rusu ne-a inițiat în călătoria simbolică de la istoria limbii la limba istoriei. Iar reprezentantele liceului nostru, doamnele profesoare Chiruță Ioana-Ruxandra, care predă istorie, și Nechifor Ruxandra, disciplina limba și literatura română, au prezentat subiecte interesante din istoria și literatura neamului românesc. Doamna profesoară Chiruță a reliefat momente din viața politică a României interbelice și rolul politicienilor din Basarabia, iar doamna profesoară Nechifor a captat atenția participanților prin particularizarea liricii religioase a scriitorului Vasile Voiculescu .

După ce au vorbit oamenii mari, a venit și rândul elevilor să-și exprime sentimentele legate de acest subiect. Au participat copii de pe ambele maluri ale Prutului, fapt ce m-a emoționant profund. Alexandru Cimbriciuc și-a prezentat opinia despre lucrurile pe care neamul românesc a trebuit să le îndure pe parcursul timpului. Deși România și Republica Moldova sunt pe două meleaguri diferite, Ioana Vieru a fost de părere că au același suflet. Vladislav Popovici și Doina Semeniuc au recitat poezia „Trei culori”, de Grigore Vieru, iar Roxana Carp, elevă în clasa a  XI-a, la liceul nostru, ne-a vorbit despre conștiința istorică a neamului nostru. Daria-Elena Domnaru a vorbit despre spiritul moldovenesc de-a dreapta și de-a stânga Prutului, după care Victoria Deliu ne-a încântat prin interpretarea piesei „Răsai”, la chitară și voce, pe versurile lui Grigore Vieru. Cred că le-a făcut tuturor pielea de găină. Ilie-Răzvan Țurcanu, care este fost elev al Liceului Teoretic „Vasile Alecsandri” Iași, ne-a mărturisit impresiile sale despre viața de elev și cea de student în România. De asemenea, doamna Maria Tescaru a purtat un dialog cu eleva Irina Gherman, despre actualitatea și importanța limbii române pentru generația Z. Am rămas foarte impresionată de toate aceste subiecte dezbătute de colegii mei din cele două școli partenere. Am încercat să prezint subiectele de discuție ale conferinței cât mai pe scurt, deși un asemenea eveniment merită o relatare pe măsură. Dacă vreți să aflați mai multe detalii, vă las să citiți povestea singuri.  

Am avut și eu oportunitatea de a ține un scurt discurs în cadrul acestei conferințe. Am fost așa de emoționată, încât m-am uitat la ceas și știu că am vorbit exact șase minute și 41 de secunde. Eu am vorbit despre faptul că, deși am fost despărțiți de nenumărate ori, tot suntem uniți. Am asemănat această situație cu familia, deoarece chiar și atunci când mama, tata, sora, unchiul, mătușa sau cățelul sunt departe de ceilalți, ei încă găsesc mijloace prin care să comunice. Chiar dacă sunt despărțiți pentru o perioadă de timp, la un moment dat se vor reîntâlni. Atunci vor fi atât de fericiți, încât va trebui să dea o petrecere care să țină trei zile și trei nopți. Totodată, am evidențiat câteva personalități de pe ambele pământuri, cum ar fi Mircea și Carol Bratu, Natalia Keșco Obrenovici, Elena Alistar etc. despre care am aflat la activitățile unui alt proiect transfrontalier „Oameni, locuri, fapte – istorii și istorisiri”, pe care îl desfășoară clasa mea cu alte trei licee din România și Republica Moldova. 

Cred că această conferință a fost foarte interesantă, importantă și bine venită, mai ales pentru noi, elevii, pentru a ne face să conștientizăm ce se întâmplă în jurul lor, chiar dacă unele lucruri s-au petrecut cu mult timp în urmă, dar a căror consecințe le suportăm în prezent. 

Chiar dacă poate nu este cea mai citită carte din uriașa bibliotecă menționată la început, își merită, cu siguranță, locul acolo. De fapt, toate cărțile își merită locul. Toate poveștile merită să fie citite, de cititorii potriviți, conform dictonului latin: „Habent sua fata libelli”.

Articole asemănătoare

Răspunsuri

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *