Perfetti Sconosciuti – adevăr sau provocare, în stil italian

Perfetti SconosciutiPerfect Strangers, 2016, în regia lui Paolo Genovese, este cel mai mare succes de box-office italian din ultimii ani.
Pelicula cu o durată de 97 de minute reușește să țină într-un echilibru perfect balanța între comedie și dramă, coagulând citatul scriitorului columbian Gabriel García Márquez: „Toți oamenii au trei vieți – viața publică, viața privată și cea secretă”, în scenariul scris de Paolo Genovese, în colaborare cu Filippo Bologna, Paolo Costella, Paola Mammini și Rolando Ravello.
Șapte vechi prieteni iau cina împreună: două cupluri căsătorite, unul are și copii, un al treilea de tineri căsătoriți, și un bărbat divorțat, ce urmează să-și prezinte grupului noua parteneră. Viețile lor nu sunt perfecte, iar problemele – o fiică adolescentă ce tocmai își descoperă sexualitatea, stresul legat de locul de muncă, un părinte ce tinde să devină o povară – nu par mai serioase decât acelea cu care se confruntă, de obicei, persoanele din clasa de mijloc, trecute de 40 de ani.
Pentru a anima petrecerea, gazda propune un joc: toți cei prezenți să-și pună telefonul mobil pe masă, iar comunicările primite să fie făcute publice întregului grup! Apelurile, redate pe difuzor; e-mailurile, SMS-urile, mesajele de pe aplicațiile WhatsApp și Facebook, citite cu voce tare, fiindcă, dacă prietenii se cunosc între ei atât de bine pe cât cred, și sunt cu toții la fel de onești și deschiși unul față de celălalt, pe cât pretind că sunt, ce ar putea merge prost?
Aranjamentul este unul suculent, pentru că îl invită pe privitor să-și imagineze cât de bine, sau de prost, s-ar putea descurca într-un scenariu similar. Jocul îi determină pe cinefili să se întrebe dacă viața lor privată este mai albă decât însuși albul imaculat sau dacă e o șaradă care s-ar prăbuși, odată cu secretele expuse.
În afara câtorva scene scurte din deschiderea filmului, când ne sunt înfățișați cum se pregătesc și cum se deplasează musafirii către casa cuplului gazdă, acțiunea se desfășoară, în întregime, într-un apartament.
Filmele de acest gen pot părea statice, iar opinia criticilor, că Perfetti SconosciutiComplet străini ar putea fi cu ușurință confundat cu o piesă de teatru, este adevărată. În această privință, și ținând cont de situațiile comice clandestine, cu tentă sexuală, ale cuplurilor de tip burghez, pelicula amintește de filmul CloserIspita, 2004, regizat de Mike Nichols și bazat pe piesa de teatru din 1997, cu același titlu, a lui Patrick Marber, adaptată de acesta pentru film. În orice caz, vibrațiile pline de viață de sorginte latină împiedică acțiunea să devină prea scenică.
Perfetti Sconosciuti surprinde conflictul dintre aparență și esență, dintre ceea ce vrem să părem în ochii celorlalți și ceea ce suntem de fapt, însă nu dorim să arătăm. Toți oamenii încearcă să facă acest lucru purtând în viața de zi cu zi niște măști fericite. Nimeni nu-și dorește să lase să se vadă cât este de nefericit și câte nemulțumiri are. Toată lumea se ascunde în spatele aparențelor, afișând o fericire de cele mai multe ori falsă. Filmul surprinde perfect viața contemporană: modul în care umanitatea a devenit dependentă de tehnologie, în special de telefonul care ne absoarbe fiecare secret, și felul în care comunicăm tot mai mult pe rețelele de socializare, îndepărtându-ne de adevărata comunicare, desfășurată față în față.
Cu ocazia jocului, frustrări, dorințe, fantezii reprimate, culpabilizări, toate ies la iveală. Jocul este și un prilej de a afla povestea fiecărui cuplu, de a surprinde gradat nemulțumirile fiecăruia, pentru a ajunge să se realizeze că, deși îi leagă un trecut, niște amintiri, chiar copii, în realitate, partenerii nu se cunosc bine. Și nu au curaj să-și exprime dorința că vor o schimbare sau să-și recunoască supărările – dimpotrivă, caută să le ascundă pe cât posibil.
Singurul cuplu ce pare să facă excepție este cel al gazdelor. Rocco (rol interpretat de Marco Giallini), soțul Evei, gazda cu ideea inițierii jocului, este personajul căruia îi aparțin, de altminteri, cele mai înțelepte cuvinte cu privire la modul în care ar trebui să funcționeze lucrurile într-un cuplu ideal: „Nu transforma orice discuție într-o luptă pentru supremație. Nu cred că este slab cel dispus să cedeze, dimpotrivă, e chiar înțelept. Singurele cupluri pe care le văd să reziste sunt cele în care unul dintre parteneri, nu contează cine, reușește să facă un pas înapoi. Căci asta înseamnă, de fapt, un pas înainte.”
Prin perspectiva jocului, întregul filmul stă sub semnul lui „oare ce-ar fi fost dacă?”, totuși, măștile rămân bine fixate la locul lor, iar viața își urmează cursul.
Deznodământul are o influență puternică asupra notei generale a filmului, punând accentul pe moralitate și încredere, însă imprimă, poate prea brusc, sfârșitul falsei fericiri și începutul unui nou drum, onest și curat.
Deși este evident că cinematografia italiană nu mai are strălucirea de pe vremea celebrului careu de ași Fellini – Antonioni – Visconti – De Sica, ea continuă să producă material de cea mai bună calitate pentru cei ce doresc să vizioneze și alte pelicule decât cele americane.
Dovada incontestabilă este Perfetti Sconosciuti, o bijuterie cinematografică de mare forță, cu o temă atât de actuală și de universal valabilă, încât a intrat în Guinness World Records drept filmul cu cele mai multe remake-uri din istoria cinematografiei mondiale.
La nivel internațional, după pelicula originală italiană a lui Paolo Genovese, au fost realizate alte 18 ecranizări în diferite țări europene, dar și sud-americane și asiatice, după cum urmează: Teleioi Xenoi, 2016, Grecia, Perfectos Desconocidos, 2017, Spania, Cebimdeki Yabanci, 2018, Turcia, Le jeu, 2018, Franța, Loudspeaker, 2018, India, Wanbyeokhan tain, 2018, Coreea de Sud, BÚÉK, 2018, Ungaria, Perfectos Desconocidos, 2018, Mexic, Lai dian kuang xiang, 2018, China, Gromkaya svyaz, 2019, Rusia, (Nie)znajomi, 2019, Polonia, Das perfekte Geheimnis, 2019, Germania, Unknown Subscriber, 2019, Armenia, Tiec Trang Mau, 2020, Vietnam, Obratnaya svyaz, 2020, Rusia, Otona no Jijou: Smartphone wo Nozoitara, 2021, Japonia, Známi Neznámi, 2021, Cehia și Zarim Mushlamim, 2021, Israel. Filmele din Cehia și Israel sunt în faza de post-producție.
Pe plan național, filmul a reușit să adune nenumărate recunoașteri și nominalizări, printre cele mai importante figurând: două premii David di Donatello, la categoriile „cel mai bun film” și „cel mai bun scenariu”, și alte șase nominalizări la Premiile Academiei de film italiene, trei premii Golden Ciak (1), la categoriile „cel mai bun film”, „cel mai bun scenariu”, dar și „cel mai bun actor” – acesta din urmă atribuit lui Marco Giallini, și două premii Nastro d’argento (2), la categoriile „cel mai bun film” și „cea mai bună melodie” (pentru piesa Perfetti Sconosciuti), însoțite de alte trei nominalizări la aceste premii.

(1) – Golden Ciak (the Ciak d’oro) este un premiu de film italian, acordat anual. A fost stabilit în anul 1986 de către revista Ciak – cea mai populară revistă de film italiană. Este singurul premiu al cinematografiei italiene care are publicul drept juriu. Cititorii revistei votează pentru categoriile „cel mai bun film”, „cel mai bun regizor, „cei mai buni actori în roluri principale” și „cel mai bun film străin al sezonului”. În schimb, „cei mai buni actori în roluri secundare”, „cel mai bun film de debut” și câștigătorii premiilor la categoriile tehnice sunt deciși de către un juriu format din critici de film și jurnaliști specializați.

(2) – Nastro d’argento (the Silver Ribbon) este un premiu acordat de Sindacato Nazionale Giornalisti Cinematografici Italiani (SNGCI, asociația profesională a jurnaliștilor de film italieni), începând din anul 1946. Premiul este acordat anual, în numeroase categorii.

sursă foto: IMDb

Articole asemănătoare

Răspunsuri

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *