Cătălina Lungu: Am stat la grai…

Am stat la grai… c-o floare de cireş,
Trecând pe dedesuptu-i într-o oară
-Vai floarea tu… dar ce frumoasă eşti
În straiul tău brodat de… primăvară!

Floarea… s-a tremurat ca de un vânt
Şi a roşit purpur şi… ştrengăreşte
-Mi-a spus o lume… ce frumoasă sunt
Dar nimeni, nu mi-a spus… că mă iubeşte!

-Dar oare Domnul… n-a iubit destul
Când te-a făcut atâta… de minune?!…
Mândria… a căzut şi Îngerul
Cum toate cad ce sunt… deşertăciune.

Să îţi iubească miezul, inima
Căci vei lăsa petalele… să cază
Tot ca un soare e şi floarea ta
Însă iubim căldura… şi nu raza!

Te vor purta copiii la urechi
Şi bătrânei în pumn ca pe-o comoară
Pentru ce ţi-este dat ai pe veci
Nu pentru ce îţi e sortit… să moară!

Nu pentru floare, iară pentru miez
Cu care faci atâta bucurie
La păsări şi la oameni, şi la iezi
Ce îţi vor paşte iarba sub călcâie!

În primăveri şi omul… mai dă greş,
Crezând că tinereţea-i aparţine
Am fost şi eu… o floare de cireş
Dar am căzut şi eu la fel… ca tine.

Articole asemănătoare

Răspunsuri

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *