Mai

M-ai uitat în primăvară
MAI cu gust amar de dor.
Mi-am luat bilet și am plecat din gară
Să știi că, nu mă mai întorc!

Mai privesc câteodată în gol
Și mai citesc pierdută printre rânduri.
Mai stau să plâng cu glas domol
Și-ncerc s-ajung departe, peste ziduri.

De când ai plecat, nopțile nu mi-s atât de simple:
Mai plâng, mai doare, mai suspin.
O să se mai întâmple,
O să mai mor, dar o să-mi revin.

Mai plouă în grădina mea,
Dar știu că o s-apară soare.
Tu o iubești pe-o oarecare Ea…
Din păcate, sau din fericire, Eu cea veche moare.

E MAI și-am început să plâng mai rar,
Iar de azi pot să zâmbesc.
Știu că mi-ai fost temporar,
M-am resemnat și vreau să mai trăiesc.

Și o să mai iubesc un muritor de rând,
Dar n-o să-i mai permit să mă rănească.
Îți scriu astăzi un ultim gând:
-Sper că-ntr-o zi, persoana mea o să-ți lipsească!

De azi o să te strig pe numele de MAI,
Căci nu am apucat să-ți zic:
-Mai stai…

Articole asemănătoare

Răspunsuri

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *