Nicolae Toma: „O călătorie în vremuri de legendă sau măreția poporului dac”

Îndrăzneață și surprinzătoare epopeea autorului Sergiu Botezatu.
Prin cartea sa DACIADA – GETICA – DAVA face trimitere la istoria veche a neamului din care ne tragem.
Spirit enciclopedic, autorul începe saga poporului dac cu istoricul grec Herodot, care a transmis peste veacuri mesajul „Geţii au fost cei mai viteji din Traci”. 
Ultimile descoperiri, mă refer la cele din ultimii 20 de ani, au scos la iveală un adevăr tulburător. limba latină  este înrudită cu limba vorbită de daci, desi părerile sunt împărțite, adevărul e că atât limba latină cât și limba dacă au o origine comună, limba vorbită de triburile tracilor.  
Istoricul roman Silius Italicus, cel care a scris despre marile încleștări ale romanilor cu Hanibal, care a îngrozit și chiar era cât pe aci să distrugă Imperiul Roman, îl compară pe marele general cu vitejia unui dac „…întocmai ca un Dac din ţinuturile războinice ale ţinutului getic…”.
Autorul împărtășește idea că dacii se trag din „… din pelasgi ne tragem şi din viteji hiperborei, / Din rădăcina cea străveche, din visul anticilor zei” și încearcă să ne convingă, cu mijloace epice, despre acest adevăr.
Teoria unui Mare Imperiu Pelasg nu este o zămislire a imaginației autorului, este rodul unui studiu cu acribie a istoricilor și scriitorilor antici, cum ar fi: Diodori Siculi, Vergilli, Homer, Hesiodi, Ovidiu, Plinius etc. și în sprijinul acestora vin studiile istoricilor moderni cum ar fi Densușianu și Adrian Bucurescu.
Primii regi ai lumii străvechi, „De la Homer aflăm că regii dintâi ai lumii vechi au fost / Din părţile din nord de Istru, de-unde croiră-al lumii rost”, au apărut pe meleagurile noastre. Zeii greci și eroii mitologiei elene sunt localizați de Ovidiu în acest spațiu de legendă.
În lumea antică toate popoarele se închinau la o pleiadă de zei, numai poporul dac a moștenit de la pelasgi un zeu unic „Zamolxe, zeul-moş, străvechiul”.

Tot Herodot a lăsat pentru viitorime modul cum tracii comunicau cu Zamolxe și acest obicei era practicat și de daci în timpul cuceririi romane „Toţi aceşti traci când tună şi fulgeră trag cu săgeţi în sus, spre cer…”.

Geograful grec Strabon, scria acum multe secole, geții erau din neam tracic și din acest neam s-au tras lidienii, frigienii și troienii. Cum se știe fugarii din Troia au fondat Imperiul Roman.

În acele vremuri îndepărtate, măreția Imperiului Pelasg a atras atenția civilizației de pe Nil și însuși fondatorul Osiris întreprinde o expediție până la izvoarele Dunării pentru a se lupta cu „Typhon cel de neînfrânt”.

De-a lungul timpului muntele Ceahlăul a fost numit leagănul zeilor. Tot mai multe dovezi aduc în actualitate că acest munte a fost Olimpul zeilor preistorici.

Munții, martorii tăcuți ai unui tărâm pierdut în negura timpului, sunt înțeleși ca păstrători de legende. Pe lângă Muntele Ceahlăul și Muntele Caraiman este perceput ca și un loc sacru și scrierile din vechime localizau pe acest munte locul unde s-au așezat divinitățile supreme ale zeilor antici și care aveau lăcașul pe munte, iar măreția lor era venerate prin numeroase altare dedicate Soarelui și Lunii.

Ideea sacrificiului unei divinități pentru ajutorul oferit omenirii apare prima dată în mitul lui Prometeu „În tragediile vestite ale lui Eschil, Prometeu, / Ca un părinte-al omenirii, se-aruncă-n acel război greu, /  Fiind el singurul din lume şi din întregul Univers, / Ce hotărî să nu permită-al civilizaţiei deces” și acest erou este tot un personaj pelasgic, care s-a opus împotriva hotărârii zeilor și pentru asta a fost pedepsit, iar osânda a fost îndeplinită „Se zice că-n Dacia sacră Prometeu a fost ferecat”.

Cred că merită să privim foarte atent teoria că pelasgii sunt protolatini. Revin la cetatea Troia, care a fost ridicată de pelasgi și a devenit un reper de putere și bogăție demn de invidiat. După războiul Homeric troienii s-au refugiat în toată lumea, în peninsula Italiei, în nordul Africii și în Asia Mică, unde au fondat civilizații și imperii, care au lăsat o urmă adâncă și au influențat mersul omenirii spre civilizația actuală. 

Volumul se încheie Mărturii despre Geto-Daci” și nu pot să nu citez o mărturie importantă „1. Sumerologul rus A. Kifisim: „Strămoşii rumânilor au exercitat o influenţă puternică asupra întregii lumi antice, respectiv a vechii Elade, a vechiului Egipt, a Sumerului şi chiar a Chinei”.

Această epopee își are originea într-o cercetare amănunțită a istoricilor și  a scriitorilor din antichitate și până în zilele noastre, precum și o cercetare a vechilor culturi și a șisturilor arheologice. Toate aceste informații scot la lumină un trecut fabulos, menit să ne trezească iubirea de neam și de limbă, generată de mândria de a fi români.

Ingeniozitatea autorului este de a împleti talentul narativ cu cercetările documentelor scrise și cu descoperirile arheologice, suprapuse pe cercetări folclorice și etnografice. În acest grandios demers basmele și legendele sunt descifrate și mesajul transmis peste milenii arată că ne tragem dintr-un popor de viteji.

Această carte importantă, în opinia mea, ar trebui inclusă pe lista lecturilor obligatorii la universitățile din România și nu numai.

Mă înclin în fața autorului și declar că sunt mândru că am avut ocazia să citesc și să scriu despre această carte și nădăjduiesc să mai pot citi și alte cărți scrise de Sergiu Botezatu.

Articole asemănătoare

Răspunsuri

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *