Portretul femeii în deportare – model de curaj, forță și onestitate

De-a lungul istoriei s-a vorbit sec despre portretul femeii, aceasta având o poziție inferioară comparativ cu cea a bărbatului. Femeile erau asociate cu naivitatea, slăbiciunea de fire și instabilitatea emoțională, fiind dependente de tată, soț sau chiar fiu. În prezent, Republica Moldova este un stat democratic, însă în diverse domenii mai persistă discriminare de gen . Deci, avem ca datorie să prezentăm un alt portret feminin, care reflectă curaj, forță și onestitate, un exemplu elocvent fiind portretul femeii în deportare.

Până în prezent cunoaștem mai multe memorii și monografii scrise de către bărbați care au fost întemnițați, deportați, pe când soarta femeilor în Gulag este mai puțin reflectată în spațiul public. Printre publicațiile ce ne oferă informații despre portretul femeilor în deportare evidențiez memoria ,,Destăinuiri de pe lumea cealaltă (deportări, foamete, gulaguri, executări, amintiri)” de Veronica Pârlea-Cenovali, în care putem găsi câteva file despre soarta femeilor în Gulag. Tematica acestei cercetări a fost abordată tangențial de către Dumitru-Cătălin Rogojan, în lucrarea ,,Femeia în Gulag-ul sovietic. Modalități de supraviețuire”. Destinul femeilor în Gulag este profund reflectat în ,,Arhivele Memoriei” și ,,Românii în Gulag” , unde sunt evidențiate studii de caz, documente și poze inedite a femeilor care au fost deportate.

În lucrarea dată voi demonstra că femeile posedă o imensă forță interioară, fiind curajoase, oneste, loiale și rezistente la stres. Mă voi axa pe cercetarea traumelor suferite de femeile basarabene în Gulagul sovietic.

Instaurarea şi consolidarea puterii sovietice în Basarabia a avut consecinţe dramatice pentru oamenii din aceste teritorii. Deportările staliniste au distrus viaţa a zeci de mii de basarabeni, iar cea mai grea povară a acestor atrocităţi a fost pe seama femeilor. În anul 1941, din cei peste 20 mii de oameni deportaţi, majoritatea erau femei şi copii . Femeile, fiind separate de bărbați, au fost nevoite să facă faţă foametei, frigului şi muncilor grele. În timpul celui de-al doilea val cu denumirea cifrată „Sud”, din cei 35796 de persoane, 14033 erau femei şi 11889 erau copii . În timpul operaţiunii „Nord”, din 1951 din cele 2617 persoane, 967 erau femei şi 842 erau copii sub 15 ani . Nu doar cifrele sunt cutremurătoare, dar însăşi soarta pe care au avut-o aceste femei.

Documentele de istorie orală publicate în colecțiile de studii „Românii în Gulag” și „Arhivele Memoriei” fac publice cazuri şocante de supravieţuire a femeilor în condiţiile Gulagului. De rând cu faptul că erau obligate la munci grele, erau puse în situaţia să identifice posibilităţi de salvare a copiilor de foamete şi frig. Gulagul era o modalitate de a pedepsi oamenii pe care regimul îi considera „dușmani ai puterii sovietice”. Muncă forțată în condiții inumane, violență, durere, foame, mizerie, mortalitate înaltă – toate acestea sunt caracteristici ale Gulagului. În deportare, femeile, prin instinctul matern, au găsit putere pentru a învinge infernul, nu pentru ele, ci pentru familie şi copii.

Chiar din primele zile ale aflării femeilor în Gulag, o traumă majoră pentru ele au fost băile publice, deoarece acestea erau supravegheate de către sovietici, care deseori parcurgeau la acțiuni imorale, cazul Elenei Bliuc . Infernul deportării le-a făcut deseori pradă ușoară în ghearele celor împuterniciți de statul sovietic să întrețină „ordinea” și „viața fericită în colhoz”. Ne referim la actele de viol comise față de tinerele deportate: Nicolae Banaga povestește despre crimele față de femei, acesta, fiind copil, era nevoit să o păzească pe mama sa de bărbații amorali . Cazul Antoninei Grecu care relatează despre soarta tragică a surorii sale, ce fusese violată de către un bătrân . Acestea erau pedepsite, ulterior, și de propriile familii, care se deziceau de ele și de copii/nepoți, din memoriile Anastasiei Ghiorghiță . O altă traumă fusese supraviețuirea primei ierni, ce fusese plină de groază, deseori oamenii nu puteau fi îngropați după ordinea creștinească, ci erau lăsați așa cum erau înghețați, sub pereți sau erau ridicați în copaci. Din mărturiile Elenei Ceban, aflăm că în prima iarnă oamenii stăteau înghețați și abia spre primăvară puteau fi îngropați . O traumă profundă a reprezentat faptul că fetele tinere din rândul deportaților erau discriminate de către flăcăi, ceea ce a reprezentat o durere profundă asupra dezvoltării personalității adolescentine, din memoriile Ecaterinei Lavric aflăm că, împreună cu patru fete, a fost înjosită în public de către un ,,milițian” , fiind discriminată, deoarece părinții erau deportați, din această cauză a plâns foarte mult, însă a rezistat.

Femeile, deși au trecut printr-o perioadă îngrozitoare în Gulag, și-au păstrat și și-au respectat tradițiile, obiceiurile și credința, rămânând mândre de faptul că sunt din Moldova. Rupte din gospodăriile moştenite de la părinţi sau construite cu propria putere, au îndurat foamete şi lipsuri în primii ani de deportare. Au rezistat datorită susţinerii reciproce, credinţei, muncii şi speranţei de a reveni acasă. Atunci când li s-a spus că sunt duse pentru totdeauna au decis să reia viaţa de la capăt, să-şi amenajeze traiul acolo în străinătate, cazul Mariei Zmău , iar Ana Chiaburu relatează că Martorii lui Iehova aveau o credință foarte puternică care i-au unit ca comunitate și i-au ajutat să reziste ca neam .

Făcând o sinteză la cele expuse, concluzionez că deportările organizate de statul sovietic în RSS Moldovenească au fost pentru femeile basarabene un adevărat infern, pe care acestea l-au depăşit cu prețul muncii extenuante, având un scop bine-definit: asigurarea unui minim de existență oamenilor dragi, educarea copiilor, perpetuarea valorile creştine şi continuitatea neamului. Pentru o perioadă, aceste femei au uitat că sunt firave şi gingaşe, că au nevoie de apărare, singure devenind ființe protectoare. Aceste femei, care au fost mamele, bunicile sau stră-bunicile noastre şi-au manifestat curajul, credinţa şi demnitatea întru supraviețuire şi au învins în numele celor pentru care urmau să fie un exemplu de demnitate umană. În condiţii insuportabile, ele au depăşit limita propriilor puteri, în speranţa că vor ajunge timpuri când vor putea reveni acasă, în Moldova. Astfel, nu există domenii destinate bărbaților sau femeilor, iar aprecierea unei persoane ar trebui să se bazeze pe principiul meritocrației, fiind evaluate cunoștințele, competențele, ambiția și voința. Noi, cei care constituim societatea de astăzi din Republica Moldova, avem obligaţia morală să păstrăm cu demnitate aceste memorii, deoarece, incontestabil, portretul femeii în Gulag este un model de curaj, forță și onestitate.

BIBLIOGRAFIE:

Monografii

1. Pasat V. , Calvarul. Documentarul deportărilor de pe teritoriul RSS Moldovenești 1940-1950, Tipografia Rosspen, 2006

2. Pasat V. , RSS Moldovenească în epoca stalinistă (1940-1953), Ediția I, Ed. Cartier, Tipogragia ,,Serebia, Chișinău, 2011

3. Petrencu A. , Istoria Contemporană: Studii, Materiale, Atitudini, Tipografia: Balacron, Chișinău, 2011

4. Petrencu A. , Teroarea Stalinistă în Basarabia, Studii, Documente, Memorii, Chișinău, Tipografia ,,Balacron”, 2013

5. Petrencu A. , Un scurt popas necesar drumului”, Chișinău, Tipografia ,,Balacron”, Chișinău, 2014

Colecții de memorii

1. Cojocaru L. D. (ed.), Arhivele Memoriei, Recuperarea și valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului totalitar-comunist din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, Memorii, documente, studii de caz, Vol. I: Cercetări realizate în localitățile din centrul Republicii Moldova. Tom 1, Chișinău, Tipografia Balacron, 2016

2. Cojocaru L. D. (ed.), Arhivele Memoriei, Recuperarea și valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului totalitar-comunist din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, Memorii, documente, studii de caz, Vol. I: Cercetări realizate în localitățile din centrul Republicii Moldova. Tom 2, Chișinău, Tipografia Balacron, 2017

3. Cojocaru L. D. (ed.), Arhivele Memoriei, Recuperarea și valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului totalitar-comunist din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, Memorii, documente, studii de caz, Vol. I: Cercetări realizate în localitățile din centrul Republicii Moldova. Tom 3, Chișinău, Tipografia Balacron, 2018

4. Pădureac L.(ed.), Arhivele Memoriei, Recuperarea și valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului totalitar-comunist din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, Memorii, documente, studii de caz, Vol. III: Cercetări realizate în localitățile din nordul Republicii Moldova. Tom 1, Chișinău, Tipografia Balacron, 2016

5. Pădureac L.(ed.), Arhivele Memoriei, Recuperarea și valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului totalitar-comunist din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, Memorii, documente, studii de caz, Vol. III: Cercetări realizate în localitățile din nordul Republicii Moldova. Tom 2, Chișinău, Tipografia Balacron, 2017

6. Petrencu A. , Cojocaru L. D., Pădureac L.(ed.), Românii în Gulag, Memorii, Mărturii, Documente Vol. I, Chișinău, Tipografia Balacron, 2014

7. Petrencu A. , Cojocaru L. D., Pădureac L.(ed.) , Românii în Gulag, Memorii, Mărturii, Documente Vol. II, Chișinău, Tipografia Balacron, 2015

8. Postică E(ed.), Arhivele Memoriei, Recuperarea și valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului totalitar-comunist din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, Memorii, documente, studii de caz, Vol. II: Cercetări realizate în localitățile din sudul Republicii Moldova. Tom 1, Chișinău, Tipografia Balacron, 2016

9. Postică E(ed.), Arhivele Memoriei, Recuperarea și valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului totalitar-comunist din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, Memorii, documente, studii de caz, Vol. II: Cercetări realizate în localitățile din sudul Republicii Moldova. Tom 2, Chișinău, Tipografia Balacron, 2016

Resurse Web

1. Gender Pulse https://genderpulse.md/ro

Sursă imagine: Românii în Gulag, Memorii, Mărturii, Documente, Vol. I

Articole asemănătoare

Răspunsuri

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *