Mitul Androginului- Originea iubirii

“Dragostea și frumuseţea sunt doar niște chemări către o zonă mai presus de cuprinderea minţii noastre și de determinările experienţei noastre pur omenești, către un absolut în principiu incompatibil cu definiţia noastră, dar mai bogat în intensitatea lui decât tot ce am putea visa în insatisfacţia noastră de a fi doar ce suntem”- Platon în Banchetul

Mereu am considerat iubirea ca fiind un cub cu mai multe fețe, fiecare parte a sa fiind privită în funcție de vârsta, de concepțiile, de gândirea și de așteptările fiecăruia, iar în momentul în care putem să privim toate fețele cubului, adică să privim într-o perspectivă multiplă, să ne punem chiar și în locul celuilalt, putem vorbi de o iubire absolută, chiar mult mai mult de-atât, nu vreau să mă limitez doar la niște cuvinte, deoarece consider că e ceva dincolo de Divin, veșnic și clar, fără acel poate sau oare, fără teamă, fără vreo gândire profundă, căci aceasta intervine în momentul în care încerci să cauți niște soluții, niște răspunsuri ori, în iubire este totul limpede: iubești sau nu iubești acea ființă. 

Platon dezvoltă în “Banchetul” (primul discurs de amploare despre iubire din filosofia occidentală), patru idei care par să potențeze imaginea iubirii ca unicitate. O primă idee este aceea că iubirea ne întregește. Lipsa persoanei pe care o iubești îți sabotează starea interioară prin acel gol care se înrădăcinează în centrul ființei tale, iar de îndată ce persoana pe care o iubești a apărut, te simți un om complet. O altă idee este susținută de faptul că frumusețea este cea care cultivă sămânța iubirii, iar prin frumusețe, nu mă refer doar la aspectul fizic care este în mod logic, prima imagine a iubirii, ci și la frumusețea minții, a faptelor, a vorbelor, în fond, a bunătății; iar aceste frumuseți ajung să combată farmecul oferit de chip. Conceptul de bine este unul subiectiv (la fel ca și iubirea),  oamenii se îndrăgostesc de ceea ce cred că este bine din punctul lor de vedere. Binele meu, nu poate fi și binele tău, dar avem un nucleu comun atunci când ne referim la bine. Dacă spun că azi am făcut o faptă bună, vei știi la ce mă refer fără să te gândești prea mult, vei infera, fiindcă de când eram copii am fost învățați ce înseamnă a face un bine. Prin urmare, ființa umană este legată de această rădăcină comună a viziunii care clatină subiectivitate, dar nu o clatină atât de mult încât să o dărâme, fiindcă chiar dacă nucleul este comun, perspectiva poate să difere. Cea de-a treia idee, ar fi aceea că prin iubire putem atinge absolutul, putem ajunge să cunoaștem oamenii dincolo de frivolitatea aparenței. Consider că nu există niciun alt mod de a iubi decât prin absolut; dacă nu există starea de absolut, nu există nici iubirea, ci o efemeritate a clipei. Absolutul atrage după sine și infinitatea, de aceea cred că timpul este irelevant în iubire, paradoxal, fiindcă noi, oamenii, suntem din punct de vedere biologic, limitați temporal. Totuși, nu știm ce se întâmplă dincolo. Ultima idee este aceea că iubirea scoate la suprafață virtutea adevărată, reală și originală a fiecăruia, făcând din ființa umană una mai vulnerabilă. 

Chiar dacă Platon dezvoltă preponderent în Banchetul iubirea pederastică, apariția lui Aristofan pare a completa viziunea iubirii și, mai mult, a oferi niște răspunsuri la întrebări precum: De unde vine această iubire pe care o simt? De ce iubesc tocmai acea persoană? Există așa numita “dragoste la prima vedere”? Este real conceptul de “suflete pereche”? Chiar dacă această viziune este diferită față de a celorlalți participanți la banchet. 

Așadar, după ce i-a încetat sughițul, Aristofan precizează în discursul său că la început oamenii nu arătau precum în ziua de astăzi, ci erau de trei feluri: femei, bărbați și “un al treilea fel, care era părtaș la firea fiecăruia dintre cele două”, erau androgini în formă circulară, sferică (această formă reprezentând de altfel, în viziunea filosofiei grecești și forma perfecțiunii), “…cele trei feluri de oameni de pe atunci se înfăţișau, toate trei, ca un întreg deplin și rotund, cu spatele și cu laturile formând un cerc.” Astfel, aceste creaturi autosuficiente erau alcătuite din două mâini, două picioare, două perechi de ochi, două capete, tot acest dublu uman conturând un întreg. Aceste creaturi aveau și puterea cea mai mare, putere pe care au folosit-o împotriva zeilor, iar pedeapsa pe care au primit-o se răsfrânge și astăzi asupra unora dintre noi. Zeus a despărțit unitatea umană în două, formând individualități distincte și mai mult de atât, i-a despărțit, fiind de interesul (și mai ales norocul) lor să se regăsească și să formeze din nou un întreg. De aici a început și suferința în iubire, faptul că nu-l poți avea pe celălalt aducea chiar și moartea. Totuși, Aristofan îl aduce în discuție pe Eros, care pare a avea un rol soteriologic, conturând o formă de speranță, aceea că, dacă ființele se supun acestuia, există șansa de-a se regăsi și a se recăpăta. De altfel, speranța este una din componentele ce face ca iubirea să trăiască în ființa umană, fie că vorbim de o iubire neîmpărtășită sau una absolută între două persoane. Imaginea conturată de Aristofan este mult mai complexă, implicând mai multe substraturi. Acesta accede spre unicitatea iubirii și a persoanei iubite care are rolul de a ne completa, indiferent de calitățile acesteia, atât timp cât își îndeplinește rolul. Aristofan este completat de Socrate, care evocă o idee esențială: iubirea dorește frumosul și binele. 

Iată deci, de ce simțim o anumită recunoaștere față de un om pe care îl vedem pentru prima dată, chiar dacă nu îi cunoaștem valorile morale, totuși simțim un magnetism, care își găsește explicația în mitul lui Aristofan. Acest mit a fost un punct de reper în artă și, mai ales, în literatură, deoarece autori precum Honore de Balzac, Mihai Eminescu, Mircea Eliade, Liviu Rebreanu sau Ana Blandiana au abordat punctul de vedere al lui Aristofan în operele lor.

Bibliografie:

  • Banchetul sau Despre iubire – Platon, editura Humanitas
  • Isoria Iubirii – Simon May, editura Nemira

Sursă foto: Wikipedia

Articole asemănătoare

Răspunsuri

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *