Nume de cod: Consumator – Ce spune coșul nostru de cumpărături despre poziția noastră în raport cu societatea?

O zi obișnuită de Sâmbătă într-unul din multele supermarketuri din țară. Printre zecile de rafturi, oamenii își împing lent cărucioarele, asemenea unor albine care zboară printre ramele unui stup în căutarea unei celule goale de ceară. Diferitele feluri de produse alimentare împachetate în folii de plastic colorate ajung pe rând în coșul de cumpărături. Frigiderele de la raionul de produse congelate se închid și se deschid. Cuțite ascuțite feliază carnea din galantare. Eu un ritual săptămânal acesta… Un act care a devenit la fel de important pentru existența omului modern precum era pe vremuri mersul la seceriș în sate. Diferența fundamentală este aceea că nu mai luăm contact direct cu hrana în diferitele stadii care preced consumul, ci ne plasăm la capătul unui lung șir de prefaceri din care au rezultat în cele din urmă alimentele din farfurie.

Dezvoltarea economică care a început odată cu prima revoluție industrială a schimbat profund societatea occidentală, generând un nivel de abundență nemaiîntâlnit în istoria omenirii. Pentru prima oară produse care înainte erau accesibile doar nobililor și oamenilor cu o situație materială cu mult peste medie au devenit disponibile pentru marea masă a oamenilor, contra unor sume foarte mici, chiar derizorii. În prezent, condimente care în epoca medievală erau utilizate doar în bucătăriile marilor curți se regăsesc în magazine la prețuri de numai câțiva lei. Ananasul, un fruct care în secolul XVIII avea un preț echivalent cu cinci mii de dolari în prezent, este acum unul din cele mai ieftine alimente exotice. Fiecare aparament din mediu urban dispune de un sistem de utilități mai performant decât cele mai luxoase reședințe de acum 200 de ani. Un individ cu salariu minim pe economie beneficiază de un sistem medical mai bun decât cei mai puternici și mai bogați monarhi ai istoriei. Acestea sunt doar câteva exemple ale facilităților extraordinare de care se bucură omul modern. Cu siguranță, deceniile care vor urma vor aduce îmbunătățiri și mai spectaculoase ale stilului de viață al oamenilor de pe tot parcursul globului. Posibilitățile pe termen lung depășesc și cele mai debune vise ale futurologilor.

Aceste fenomene care au modificat profund țesătura civilizației umane au dat naștere unei societăți de consum… o lume în care cele mai sofisticate experiențe și produse sunt doar la un click sau la un drum de 5 minute cu mașina distanță. Cum ne-am schimbat noi ca oameni? Unul din aspectele care trebuie menționate este acela că am trecut de la o lume în care alegerile și concepțiile individului erau limitate strict de principiile care guvernau satul sau urbea din care făcea parte la una în care omul este mult mai conectat la planul cultural mult mai larg al comunității naționale și internaționale extinse. Mijloacele de comunicare în masă, media, precum și opțiunile extinse de care beneficiem din perspectiva de cumpărător, au permis unui set mult mai extins de influențe să își facă simțite prezența în viața de zi cu zi. Prin urmare am devenit mult mai diferiți unul față de celălalt în ceea ce privește gusturile.

Acest lucru este vizibil mai ales la tineri. O vizită de cinci minute în curtea unui liceu în timpul pauzei va revela diferitele categorii din care fac parte oamenii la această vârstă: hipsteri, rockeri, iubitori de hip hop, consumatori de cultură mainstream, populari, atleți etc. Chiar dacă odată cu înaintarea în vârstă nevoie de individualizare se mai reduce, pe parcursul întregii vieți fiecare persoană va prezenta o anume configurație a gusturilor unică propriei ființe. Suntem definiți nu numai prin abundența materială (dacă e să ne raportăm la istorie) ci și prin abundența produselor culturale care ne stau la dispoziție. În fiecare zi avem oportunitatea de a descoperi noi cărți, noi materiale audio-vizuale, noi tipuri de activități care către care să ne canalizăm timpul, atenția și energia.

Această bogăție de posibilități ne impune și un nivel mai mare de pregătire. În societatea contemporană este imposibil de supraviețuit cu setul de abilități și cunoștiințe necesar în urmă cu un secol în urmă. Pe măsură ce timpul trece statele occidentale trec din ce în ce mai mult de la o economie bazată pe producție la una bazată pe servicii. Această evoluție duce la un grad din ce în ce mai mare de școlarizare al populației. Suntem cu toții puși în situația de a ne dezvolta latura intelectuală mai mult decât predecesorii noștri pentru a putea supraviețui în lumea nouă. Pe viitor, va fi nevoie de personal din ce în ce mai bine pregătit pe piața muncii, pe măsură ce meseriile mai rudimentare sunt înlocuite de tehnologia de tip Artificial Intelligence.

Cred că acest set de schimbări aduse de ultimul secol ar trebui să ne responsabilizeze mult mai mult din punctul de vedere al modului în care alegem să ne utilizăm banii și timpul. Nu mai este suficient a ne dedica intervalele libere doar divertismentului. Condițiile lumii moderne ne impun să ne alocăm resursele activităților de învățare. Alegerile noastre de consumatori ar trebui să releve o dorință de a evolua pe plan intelectual și moral. În prezent, prea puțini oameni manifestă o sete accentuată de cunoaștere. Este un fapt nefericit, având în vedere că un nivel cât mai mare de curiozitate intelectuală aduce cu sine un număr foarte mare de beneficii. Nu este vorba doar de avansarea în carieră, ci și de calitatea vieții așa cum o resimte un om cu educat.

Activitatea de consum nu ar trebui privită cu dispreț, ca o treaptă inferioară față de cea a activităților care potențează mentalul. Din contra, deciziile de cumpărare au implicații mai profunde decât ar părea. Butonul Add to card reprezintă expresia concentrată a unui întreg mod de a-și defini propria identitate. Să aibă cumpărăturile implicații metafizice? Mai în glumă, mai în serios, putem zice că pinul de la card e și liantul care face legătura între anumite aspirații lăuntrice și modul de a le satisface, fie și într-o manieră vremelnică, iluzorie. Ce urmărim de fapt prin consum? Să înțelegem cine suntem raporat la ceilalți, să ne satisfacem nevoia de apartență, să umplem anumite goluri emoționale, să facilităm relațiile interumane.

Așadar, calea lungă și anevoioasă spre a deveni un rezolvitor mai bun de integrame, un partener de discuții mai interesant și, în genere, un om care nu confundă numele fluviilor asiatice cu cele ale ciupercilor psihedelice pe care muzicienii contemporani le menționează mai des în melodiile lor decât se zice „Doamne miluiește!” la slujbă trece și prin țara alegerilor mai rafinate din perspectiva de consumator. Personal, nu sunt împotriva consumerismului. Cred doar că este timpul ca acest concept să acceadă la o treaptă mai înaltă, ridicând cu sine și nivelul de cultură al membrilor societății.

Sursa foto: asaranson.com

Articole asemănătoare

Răspunsuri

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *