Fastnacht sau Karneval: Dinspre trecut înspre prezent.

Mimetismul comportă valențe multiple, iar ceea ce apropie Carnavalul german de tradițiile străvechi este încercarea de a realiza un act ritualic al regenerării. O reînnoire atât agrară, cât și una spirituală.

Nenumăratele feluri de costumare în timpul carnavalului țin de o practică străveche, dezvoltată și adaptată de-a lungul secolelor. Primii actanți au fost țăranii, cei care se confruntau, la nivel practic, cu fertilitatea pământurilor și urgiile naturale. Burghezia a transferat ceremonialul la nivel artistic și i-a transformat pe țărani în personaje ale unui spectacol cu subînțeles mitico-tradițional.

Konstanz Fasnacht. Foto © MTK / Chris Danneffel (http://www.see-infos.de/?p=21572)

Emanciparea urbană a făcut ca demonii falici și măștile diavolești să dispară treptat din zonele nordice sau să fie mai slab reprezentate în zonele sudice. În etapele recente ale dezvoltării sale, carnavalul vine să nuanțeze problemele omului modern, depășind etapa păpușilor străpunse de falusuri pentru a invoca și provoca fertilitatea. Pe filieră literară, supraviețuiesc însă poveștile ce au în centru reîntoarcerea la viață și regenerarea petrecută o dată cu venirea primăverii. O mireasă adormită (simbol al pământului aflat în hibernare) va fi trezită printr-un sărut acordat de către un viitor partener. Aici le veți găsi, deopotrivă, pe Frumoasa din Pădurea adormită, pe Cenușăreasa și pe Scufița Roșie.

Deghizările și jocurile de mimică purced spre o etapă cu un puternic accent satiric și didactic. Preoții și clericii sunt ținta constantă a satirelor, în principal datorită faptului că biserica joacă un rol crucial în Evul Mediu european. Cei care le împărtășesc soarta sunt medicii, căci aceștia erau responsabili de readucerea la viață a oamenilor și a animalelor. Meseriile și profesiile vor avea fiecare câte un reprezentant în parodia mimilor. Nimeni nu pare să scape criticilor ironice, excepție făcând, în timpurile mai vechi, cavalerii, cărora li se purta un respect aparte.

Astăzi, în funcție de zonă și de plăcerea participanților, sunt ridiculizate cele mai diverse profesii. Spre exemplu, în orașul Konstanz, elevii se îmbracă în haine albe și scriu mici glume adresate profesorilor. În Cologne, femeile dețin puterea și, cu o foarfecă în mână, castrează bărbații, în mod simbolic. Cravata le este tăiată de la jumătate, iar machiajul devine obligatoriu. Arlechinii, femeile, vrăjitoarele, corurile băieților sau demonii cu cele mai diverse înfățișări se vor aduna în așa-numita Narrenschiff (tr. Corabia Nebunilor).

Hieronymus Bosch, Corabia nebunilor
(https://zeitzeichen.net/archiv/2016_April_der-maler-hieronymus-bosch)

A trage o linie de demarcație între sacru și profan este un exercițiu mult prea greu de dus la îndeplinire. Cert este că, indiferent de modalitatea de exprimare carnavalescă, scopul său prim este unul expiator și vizează cruda realitate a vieții contemporane. Anul 2021 a adus o noutate mai puțin agreabilă. Carnavalul a fost sărbătorit în intimitatea propriei case. Pandemia cauzată de virusul Corona a dat naștere unui nou slogan #HoNarroDehom.

Articolul de față reprezintă ultima parte din seria de trei articole dedicate carnavalului german. Partea a doua a seriei o puteți lectura aici: https://revistatimpul.ro/timpul-germania/interpretatio-germanica-carnavalul-si-biserica-crestina-in-evul-mediu/

Sursă foto: https://www.konstanz.de/service/pressereferat/pressemitteilungen/fasnacht+2020_+konstanz+im+freu_n_de-modus

Roxana Lazarescu: doctor în științe umaniste (latină) al Universității de Vest din Timișoara. Studii în domeniul indoeuropenisticii și literaturii latine realizate în cadrul aceleiași universități, precum și la Universitatea din Viena. Fost cercetător și preparator universitar, actualmente profesor de limba română ca limbă străină, engleză și latină la VHS Konstanz, Germania. Membru al Societății de Studii Clasice România. Dintre articole și publicații: Roxana Lazarescu, Infernul roman: simboluri, imagistică, realitate; Roxana Lazarescu, Writing and power. Propagating imperial ideology in Horace`s Sermonesc in I. Boldea, C. Sigmirean, D.M. Buda, The challenges of communication. Contexts and strategies in the world of globalism. Literature, Arhipelag XXI Press, Tg-Mureș, 2018; Roxana Lazarescu, Modern approaches to Ancient Satire. Jonathan Swift and the Menippeans, în volum colectiv, Craiova, Editura Universității, 2019; Roxana Lazarescu, Influencing politics by means of satire – a common scope. Restoration Literature and the Horatian pattern (CICCRE Timișoara, 2019) etc.

Articole asemănătoare

Răspunsuri

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *