„Generozitatea Zânei Mării” de Denis Johnson

Câteodată cuvintele vin mai greu, trebuie să le cântăresc, să nu exagerez sau, să nu dea Dumnezeu, să nu reușesc să zic tot ce mi-a trezit lectura, fiorii, incandescența ei inevitabilă. 

În lumea scrisă de cei contemporani, similitudinile și jocul cuvintelor inteligente, adesea generează o coliziune la ultimul etaj al corpului tău. Tu ești ceea ce consumi, spui, faci, citești etc. Tu reprezinți suma acelor evenimente care, oarecum, scoate la iveală adevărul mult dorit. Denis Johnson scoate răbdarea, or acest criteriu ne este străin în viața noastră alertă.  

Judecând traducerea, care de departe este una dintre cele mai delicioase ale momentului, fluiditatea și sarcasmul subtil strecurat m-a făcut să îi apreciez stilul. Johnson scrie inteligent, aici mulți n-au cum să-l depășească, pentru că pentru a îi înțelege subtilitățile este nevoie de timp și, acea răbdare despre care am pomenit mai devreme.  

În doar 155 de pagini sunt adunate momente prețioase, nestematele unor oameni care au ceva de spus. Și ce plăcere primești atunci când creierașul tău prinde de cu zori comparații inedite, unele care te opresc din lectură și încerci să te desprinzi de gustul lor, dor sau zgârâie conștiința.

Cartea se vrea a fi citită cu pauze, nu atât pentru reflecții cât pentru asumarea acelui moment în care ai prins gândul fiecărui narator în parte. Aleși pe sprânceană sau aleatoriu, creațiile autorului nu sunt cei mai mediocri oameni întâlniți în cale, fiecare are cele trei puncte de suspensie lăsate pentru un pic de imaginație. 

Cât aș vrea să vă conving că lectura bună nu stă neapărat cu titlul de bestseller, că scandalurile și vocile adoratorilor nu contează atunci când alegi o carte din milioanele care apar astăzi. Titluri peste titluri, care mai strigătoare, mai împopoțate de comentarii ale notorietăților din lumea scriitoricească. Alegeți cu intuiția, alegeți puțin mai egoist, tulburați apele acestui râu, cercetați un pic mai profund această lume, pentru că la suprafață ea este prea evidentă.  

Revenind la subiect, nu dau un superlativ doar pentru că, în viziunea mea subiectivă, cărțile inteligente trebuie să fie mai clare pe alocuri, să nu adie a snobism permanent.

Lecturi melodioase vă doresc! (îl auziți pe Presley cum cântă în timpul lecturii).

Articole asemănătoare

Răspunsuri

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *